[{"data":1,"prerenderedAt":75},["ShallowReactive",2],{"resolve-bac-logica":3},{"kind":4,"post":5},"article",{"id":6,"slug":7,"title":8,"excerpt":9,"body":10,"coverMediaId":13,"authorName":14,"tags":15,"categoryId":17,"status":18,"publishedAt":13,"scheduledFor":13,"storyFrom":13,"storyTo":13,"storyQuote":13,"storyName":13,"storyRole":13,"storyAvatarMediaId":13,"seoTitle":8,"seoDescription":9,"createdById":19,"createdAt":20,"updatedAt":21,"h1":8,"metaDescription":9,"noindex":22,"seo":23,"category":72},174,"bac-logica","BAC Logică 2027: programa, structura examenului și planul de pregătire","Structura probei de Logică pe puncte, toată materia pe blocuri, ordinea corectă de învățare și trei exerciții rezolvate pas cu pas: conversiune, obversiune și verificare de silogism prin diagrame Venn.",{"raw":11,"format":12},"> **Status: parțial proiect.** Structura subiectelor și punctajele de mai jos sunt luate din bareme oficiale publicate de Ministerul Educației pentru sesiunile 2025 și 2026. Programa de examen pentru BAC 2027 nu era publicată la data verificării acestei pagini, iar calendarul 2027 e încă în stadiu de proiect. Actualizăm pagina când apar documentele pentru 2027. Verificat la 30 august 2026. [Bacalaureat — pagina oficială](https://www.edu.ro/bacalaureat)\n\n# BAC Logică 2027: programa, structura examenului și planul de pregătire\n\nProba de Logică are trei subiecte a câte 30 de puncte, plus 10 puncte din oficiu, în trei ore. Materia are opt blocuri și se termină. Nu există „opere pe care nu le-ai citit\" și nu există capitole surpriză: în ultimele trei variante oficiale pe care le-am verificat, tipurile de cerințe au fost identice, cerință cu cerință. De asta Logica e disciplina la care un elev care pornește de la aproape zero poate ajunge într-o zonă bună în două luni de lucru serios — cu condiția să învețe blocurile în ordinea corectă.\n\nRestul paginii îți arată exact ce se cere, în ce ordine se învață și de ce nu poți sări la silogisme.\n\n## Cuprins\n\n- [Cum arată proba, pe puncte](#structura)\n- [Ce se repetă an de an](#ce-se-repeta)\n- [Toată materia, pe opt blocuri](#materia)\n- [Ordinea de învățare](#ordinea)\n- [Bloc de materie → ore → puncte deblocate](#tabel)\n- [Trei exerciții rezolvate pas cu pas](#exercitii)\n- [Greșelile care costă cel mai mult](#greseli)\n- [Plan de două luni de la zero](#plan)\n- [Întrebări frecvente](#intrebari)\n\n---\n\n\u003Ch2 id=\"structura\">Cum arată proba, pe puncte\u003C/h2>\n\nLogica se dă la **proba E.d)**, proba la alegere. Nu ți-o impune nimeni; o alegi tu, dintr-o listă care depinde de filieră, profil și specializare — vezi [ghidul probelor pe profil](/bac-2027/probe-pe-profil/).\n\nStructura, verificată pe baremele oficiale din 2025 și 2026:\n\n| Subiect | Puncte | Ce conține |\n|---|---|---|\n| Subiectul I A | 20 | 10 itemi grilă, câte 2 puncte, o singură variantă corectă din patru |\n| Subiectul I B | 10 | 5 termeni cu raporturi date: o diagramă Euler comună (2 p) + 8 propoziții de evaluat cu A/F (8 p) |\n| Subiectul al II-lea | 30 | 4 propoziții categorice date; pătratul logic, conversiune, obversiune, compuneri de operații, analiza a două raționamente |\n| Subiectul al III-lea | 30 | Silogism: scheme de inferență, construcție în limbaj natural, verificare Venn, construcție de silogism valid, analiza unui silogism dat, definire |\n| Din oficiu | 10 | — |\n| **Total** | **100** | Timp de lucru: 3 ore |\n\nNota finală se obține împărțind punctajul total la zece. Baremele precizează, la fiecare variantă, două lucruri: **se punctează orice modalitate corectă de rezolvare** și **nu se acordă fracțiuni de punct**. A doua parte e mai importantă decât pare — un răspuns făcut pe jumătate nu ia jumătate de punct, ia zero.\n\nDescompunerea completă, cerință cu cerință, e în [cum se punctează examenul de Logică](/bac-logica/punctaj/).\n\n---\n\n\u003Ch2 id=\"ce-se-repeta\">Ce se repetă an de an\u003C/h2>\n\nAm pus alături baremele de la varianta 1 din sesiunea iunie 2025, de la modelul pentru 2026 și de la simularea din 2026. Nu seamănă. Sunt aceleași — aceleași tipuri de cerințe, în aceeași ordine, cu același punctaj.\n\n**Subiectul I B** — de fiecare dată cinci termeni notați A, B, C, D, E, cu raporturile descrise în text; o singură diagramă Euler comună (2 p); exact opt propoziții de evaluat cu A sau F (8 p). Și de fiecare dată aceeași notă în barem: **punctajul de la cele opt propoziții se acordă independent de corectitudinea diagramei**. Poți greși desenul și să iei totuși cele 8 puncte, dacă raționezi corect.\n\n**Subiectul al II-lea** — patru propoziții categorice date la început, apoi patru propoziții derivate prin relații din pătratul logic (8 p), conversa și obversa a două dintre ele (8 p), două compuneri de operații de tipul „obversa conversei contrarei propoziției 1\" (6 p) și analiza a două raționamente atribuite unor elevi X și Y (8 p). Tot ce se cere aici se cere în ambele limbaje.\n\n**Subiectul al III-lea** — două moduri silogistice date (eio-1 și oao-2 la modelul 2026, aee-2 și eio-4 la simulare): scheme de inferență (4 p), un silogism în limbaj natural (2 p), verificare prin diagrame Venn (8 p). Apoi construiești un silogism valid care să justifice o propoziție dată (6 p), analizezi un silogism prin patru enunțuri A/F (4 p) și lucrezi pe o definiție greșită (6 p).\n\nPractic: **nu te pregătești pentru „ce ar putea să pice\", ci pentru șapte tipuri de cerințe pe care le poți exersa până devin mecanice.** Diferența de la un an la altul e conținutul propozițiilor, nu forma cerinței.\n\nȘi un lucru pe care nu-l spune nimeni: în cele trei bareme verificate, **inducția completă și inducția incompletă nu au apărut ca cerință de sine stătătoare.** Sunt în programă și pot apărea ca item de grilă. Dar nu construi două săptămâni de învățare în jurul lor.\n\n---\n\n\u003Ch2 id=\"materia\">Toată materia, pe opt blocuri\u003C/h2>\n\nPrograma de examen pentru Logică, argumentare și comunicare listează două mari secțiuni de conținuturi. Le-am rearanjat în ordinea în care se învață, nu în ordinea în care sunt scrise.\n\n**1. Termenii.** Extensiunea și intensiunea, legea raportului invers dintre ele, clasificarea după extensiune (vizi/nevizi, individuali/generali, distributivi/nedistributivi, precisi/vagi) și după intensiune (abstracți/concreți, absoluți/relativi, pozitivi/negativi, simpli/compuși).\n\n**2. Raporturile între termeni.** De concordanță — identitate, ordonare (gen–specie), încrucișare — și de opoziție — contrarietate, contradicție. Plus reprezentarea prin diagrame Euler. Aici se joacă tot Subiectul I B. Detaliat în [lecția despre termeni](/bac-logica/termeni/).\n\n**3. Propozițiile categorice.** Structura (subiect logic, predicat logic, copulă, cuantificator), cele patru tipuri — SaP, SeP, SiP, SoP — și **distribuirea termenilor**. Detaliat în [lecția despre propoziții categorice](/bac-logica/propozitii-categorice/).\n\n**4. Pătratul logic.** Contrarietate (a–e), subcontrarietate (i–o), contradicție (a–o și e–i), subalternare (a→i și e→o), plus tabelele de adevăr care rezultă din ele.\n\n**5. Conversiunea și obversiunea.** Două operații pe o singură premisă, guvernate de legea distribuirii termenilor. Cel mai bun raport efort/punctaj din toată materia.\n\n**6. Silogismul.** Structură, cele patru figuri, moduri silogistice, reguli de validitate, scheme de inferență. Detaliat în [ghidul silogismului](/bac-logica/silogism/).\n\n**7. Diagramele Venn.** Metoda oficială de verificare a validității. Nu e opțională: baremul cere ca decizia **să rezulte din reprezentarea grafică**. Detaliat în [ghidul diagramelor Venn](/bac-logica/venn/).\n\n**8. Definirea și clasificarea.** Structura unei definiții, regulile de corectitudine a definirii și a clasificării, erorile care rezultă din încălcarea lor.\n\nPeste toate stă blocul de argumentare: structura argumentării, indicatorii, demonstrația și inducția. Apare aproape exclusiv ca itemi de grilă la Subiectul I A.\n\n---\n\n\u003Ch2 id=\"ordinea\">Ordinea de învățare și de ce contează\u003C/h2>\n\nMateria de Logică nu e o listă de capitole independente. E un lanț:\n\n**termeni → raporturi între termeni → propoziții categorice → distribuire → pătratul logic → conversiune și obversiune → silogism → diagrame Venn**\n\nDacă sari o verigă, nu te blochezi imediat. Te blochezi peste trei săptămâni și nu înțelegi de ce.\n\nUită-te ce se întâmplă dacă sari primul pas. Regula fundamentală de validitate a silogismului spune că **termenul mediu trebuie să fie distribuit cel puțin într-o premisă**. Ca să aplici regula, trebuie să știi ce înseamnă „distribuit\"; ca să știi asta, trebuie să știi ce e extensiunea unui termen și cum se comportă în fiecare dintre cele patru tipuri de propoziții categorice. Adică trebuie să fi lucrat pe termeni.\n\nElevul care începe direct cu silogisme învață pe de rost lista de moduri valide. Merge — până când subiectul îi dă un mod pe care nu l-a memorat sau îi cere verificarea prin Venn.\n\nDouă blocuri se pot învăța **în paralel**, oricând: definirea și clasificarea, și argumentarea. Sunt bune pentru zilele în care ești obosit și nu vrei să deschizi un lanț nou.\n\n---\n\n\u003Ch2 id=\"tabel\">Tabelul: bloc de materie → ore → puncte deblocate\u003C/h2>\n\nOrele sunt estimările noastre pentru un elev care pornește de la zero și lucrează cu materiale ordonate. Punctajele sunt calculate pe structura verificată în baremele 2025–2026 și sunt aproximative acolo unde depind de conținutul grilei de la Subiectul I A.\n\n| Bloc | Ore estimate | Unde apare în subiect | Puncte deblocate |\n|---|---|---|---|\n| 1. Termeni: extensiune, intensiune, tipuri | 4–6 | S I A (2–3 itemi) | 4–6 |\n| 2. Raporturi între termeni + diagrame Euler | 5–7 | S I B integral + 1–2 itemi la S I A | 10–14 |\n| 3. Propoziții categorice + distribuirea | 5–7 | condiție pentru tot S II; direct la S III C și 2–3 itemi | 4–10 direct, 30 indirect |\n| 4. Pătratul logic | 4–6 | S II A + jumătate din S II C | 8–11 |\n| 5. Conversiune și obversiune | 6–8 | S II B + S II C + S II D | 22 |\n| 6. Silogism: figuri, moduri, reguli | 8–10 | S III A a) și b), S III B, S III C | 16 |\n| 7. Diagrame Venn | 6–8 | S III A c) | 8 |\n| 8. Definire și clasificare | 3–4 | S III D + 1–2 itemi la S I A | 8–10 |\n| 9. Argumentare, demonstrație, inducție | 3–4 | S I A (1–3 itemi) | 2–6 |\n| **Total** | **44–60 de ore** | | **90 de puncte** |\n\nPatruzeci și patru până la șaizeci de ore. La o oră pe zi, între o lună și jumătate și două luni. Aici e sursa afirmației din titlu — nu într-un truc, ci într-o socoteală pe care o poți verifica singur.\n\nDouă observații schimbă ordinea priorităților. **Blocul 5 e cel mai profitabil din toată materia**: conversiunea și obversiunea au două reguli fiecare, le înveți într-o după-amiază, le exersezi o săptămână și îți deblochează 22 din cele 90 de puncte de conținut. **Blocul 3 nu apare mare în tabel, dar ține tot Subiectul al II-lea în picioare** — fără distribuire nu poți face nici conversiunea, nici obversiunea, nici explicația de la S II D. Treizeci de puncte care depind de un tabel de patru rânduri.\n\n---\n\n\u003Ch2 id=\"exercitii\">Trei exerciții rezolvate pas cu pas\u003C/h2>\n\n*(exerciții originale Edvanti — nu sunt luate din variante oficiale)*\n\nFiecare are greșeala tipică arătată explicit, pentru că într-o lucrare de Logică nu pierzi puncte fiindcă nu știi materia, ci fiindcă aplici o regulă corectă într-un loc greșit.\n\n### Exercițiul 1 — Conversiunea\n\n**Cerință:** Aplică operația de conversiune propoziției „Toate mamiferele sunt vertebrate.\" și derivă conversa corectă, în limbaj formal și în limbaj natural.\n\n**Pasul 1. Identifici tipul și formalizezi.**\nS = mamifere, P = vertebrate. Propoziția e universală (toate) și afirmativă (sunt). Deci **SaP**.\n\n**Pasul 2. Verifici distribuirea în premisă.**\nLa SaP: subiectul e distribuit (e subiect de universală), predicatul e nedistribuit (e predicat de afirmativă).\n\n| Termen | În premisa SaP |\n|---|---|\n| S — mamifere | distribuit |\n| P — vertebrate | nedistribuit |\n\n**Pasul 3. Aplici operația.** Conversiunea schimbă locurile subiectului și predicatului, deci concluzia are forma P ? S.\n\n**Pasul 4. Aplici legea distribuirii:** *un termen nedistribuit în premisă nu poate apărea distribuit în concluzie.*\n\nTestezi PaS — „Toate vertebratele sunt mamifere.\" Aici vertebratele sunt subiect de universală, deci **distribuite**, deși în premisă erau nedistribuite. Legea e încălcată; varianta cade.\n\nTestezi PiS — „Unele vertebrate sunt mamifere.\" Vertebratele sunt subiect de particulară → nedistribuite, ca în premisă. Mamiferele sunt predicat de afirmativă → nedistribuite; erau distribuite în premisă, dar legea interzice doar drumul invers. Nicio încălcare.\n\n**Răspunsul:** SaP → **PiS**, adică *„Unele vertebrate sunt mamifere.\"* Operația se numește conversiune prin accident, pentru că se pierde cantitatea: pornim de la o universală și ajungem la o particulară.\n\n**Greșeala tipică, arătată explicit.** Elevul scrie „Toate vertebratele sunt mamifere\", din reflex de simetrie: dacă în stânga era „toate\", pune „toate\" și în dreapta. Aici propoziția e vizibil falsă, așa că mulți se prind. Problema apare când conținutul nu te ajută: la „Toate romanele sunt scrieri în proză\", conversa greșită „Toate scrierile în proză sunt romane\" nu sună absurd, iar elevul o lasă acolo. **Nu te bazezi pe cum sună, ci pe tabelul de distribuire.**\n\n**A doua greșeală tipică, la aceeași operație.** Propoziția SoP — „Unii elevi nu sunt olimpici\" — **nu se convertește**. În SoP, S (elevi) e subiect de particulară, deci nedistribuit; în PoS — „Unii olimpici nu sunt elevi\" — ar deveni predicat de negativă, deci distribuit. Legea, încălcată. Se vede și pe conținut: dacă toți olimpicii sunt elevi, premisa e adevărată în timp ce „conversa\" e falsă.\n\n### Exercițiul 2 — Obversiunea\n\n**Cerință:** Aplică operația de obversiune propoziției „Niciun metal nu este izolator electric.\" și derivă obversa corectă, în limbaj formal și în limbaj natural.\n\n**Pasul 1. Formalizezi.** S = metale, P = izolatori electrici. Universală, negativă → **SeP**.\n\n**Pasul 2. Aplici cele două mișcări ale obversiunii.** Operația face exact două lucruri și nimic altceva: schimbă calitatea propoziției (negativă devine afirmativă și invers) și înlocuiește predicatul cu contradictoriul lui (P devine ~P). Subiectul rămâne pe loc, cantitatea rămâne aceeași.\n\nSeP: calitatea negativă devine afirmativă, P devine ~P. Rezultă **Sa~P**.\n\n**Răspunsul:** SeP → **Sa~P**, adică *„Toate metalele sunt non-izolatoare electrice.\"*\n\nSpre deosebire de conversiune, obversiunea e validă pentru toate cele patru tipuri de propoziții, deci nu ai nevoie de verificarea distribuirii. Tabelul complet:\n\n| Propoziția inițială | Obversa |\n|---|---|\n| SaP — Toți S sunt P | Se~P — Niciun S nu este non-P |\n| SeP — Niciun S nu este P | Sa~P — Toți S sunt non-P |\n| SiP — Unii S sunt P | So~P — Unii S nu sunt non-P |\n| SoP — Unii S nu sunt P | Si~P — Unii S sunt non-P |\n\n**Greșeala tipică, arătată explicit.** Sunt trei, în ordinea frecvenței.\n\n*Prima:* schimbi calitatea, dar uiți să negi predicatul — „Toate metalele sunt izolatoare electrice\". Asta nu e obversa, e contrara, și e falsă. Obversa trebuie să fie **echivalentă** cu propoziția inițială; dacă rezultatul tău are altă valoare de adevăr decât originalul, ai greșit sigur.\n\n*A doua:* negi predicatul, dar păstrezi calitatea — „Niciun metal nu este non-izolator electric\". Asta spune că toate metalele sunt izolatoare. Exact pe dos.\n\n*A treia:* negi și subiectul — „Toate non-metalele sunt izolatoare electrice\". Subiectul nu se atinge niciodată la obversiune.\n\n**Testul de trei secunde:** obversa are același subiect, aceeași cantitate, calitate schimbată, predicat negat. Patru condiții. Dacă una lipsește, nu e obversă.\n\n### Exercițiul 3 — Verificarea validității unui silogism prin diagrame Venn\n\n**Cerință:** Verifică explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea modului silogistic **eio-1**, precizând decizia care rezultă din reprezentarea grafică.\n\n**Pasul 1. Scrii schema de inferență.** Figura 1 înseamnă că termenul mediu M e subiect în premisa majoră și predicat în cea minoră. Modul eio înseamnă: majora e universală negativă, minora e particulară afirmativă, concluzia e particulară negativă.\n\n```\nMeP\nSiM\n----\nSoP\n```\n\n**Pasul 2. Construiești silogismul în limbaj natural**, ca să ai pe ce lucra:\n\n> Niciun instrument de percuție nu este instrument cu coarde. (MeP)\n> Unele instrumente din orchestră sunt instrumente de percuție. (SiM)\n> Deci unele instrumente din orchestră nu sunt instrumente cu coarde. (SoP)\n\n**Pasul 3. Pregătești diagrama.** Trei cercuri S, P și M care se intersectează două câte două și toate trei. Rezultă șapte regiuni, pe care le numerotăm ca să putem vorbi despre ele în text:\n\n| Regiunea | Ce conține |\n|---|---|\n| 1 | numai S (nici P, nici M) |\n| 2 | numai P |\n| 3 | numai M |\n| 4 | S și P, fără M |\n| 5 | S și M, fără P |\n| 6 | P și M, fără S |\n| 7 | S, P și M — intersecția tuturor trei |\n\nConvenția de notare: **hașurăm** o regiune ca să arătăm că e vidă (nu există nimic acolo) și punem un **X** ca să arătăm că regiunea are cel puțin un element.\n\n**Pasul 4. Reprezinți întâi premisa universală.** Regula de aur a metodei: universalele înaintea particularelor, întotdeauna.\n\nMeP — „Niciun M nu este P\" — înseamnă că intersecția M∩P este vidă. E formată din regiunile **6** și **7**. Le hașurăm pe amândouă.\n\n**Pasul 5. Reprezinți premisa particulară.** SiM — „Unii S sunt M\" — înseamnă că S∩M are cel puțin un element. S∩M e formată din regiunile **5** și **7**, dar regiunea 7 e deja hașurată, adică vidă. Deci X-ul nu are unde să meargă decât în **regiunea 5**, fără nicio ambiguitate.\n\n**Pasul 6. Citești concluzia de pe diagramă.** SoP spune „Unii S nu sunt P\", adică există ceva în S și în afara lui P — zona formată din regiunile **1** și **5**. În regiunea 5 avem un X. Concluzia e deja reprezentată, fără să o fi desenat noi.\n\n**Decizia: eio-1 este un mod silogistic valid.**\n\n**Greșeala tipică, arătată explicit.** Elevul reprezintă premisele în ordinea în care sunt scrise, deci începe cu particulara. Pune X-ul pe linia dintre regiunile 5 și 7, pentru că nu știe încă în care dintre ele stă. Apoi hașurează M∩P și rămâne cu un X călare pe o graniță din care o parte e hașurată. Mulți se blochează aici sau declară modul nevalid. X-ul trebuia mutat în regiunea rămasă liberă — dar dacă începi cu universala, problema nu apare deloc. **Universalele primele. Nu e o preferință, e ordinea care face metoda să funcționeze.**\n\n**Contra-exemplul, ca să vezi cum arată un mod nevalid.** Luăm **aaa-2**:\n\n```\nPaM\nSaM\n----\nSaP\n```\n\nCu conținut: „Toate romanele polițiste sunt cărți de ficțiune. Toate romanele SF sunt cărți de ficțiune. Deci toate romanele SF sunt romane polițiste.\"\n\nPaM înseamnă că P în afara lui M e vid — hașurăm regiunile **2** și **4**. SaM înseamnă că S în afara lui M e vid — hașurăm regiunile **1** și **4** (4 era deja hașurată).\n\nCa să citim concluzia SaP, am avea nevoie ca zona „S în afara lui P\" — regiunile **1** și **5** — să fie complet vidă. Regiunea 1 e hașurată. **Regiunea 5 e goală: nehașurată, fără X.** Nu știm nimic despre ea, deci concluzia nu e reprezentată.\n\n**Decizia: aaa-2 este un mod silogistic nevalid.**\n\nRegulile silogismului dau același rezultat — termenul mediu M e predicat în două propoziții afirmative, deci nu e distribuit niciodată. Dar la examen ți se cere varianta grafică, iar baremul precizează că punctajul se acordă **numai dacă decizia rezultă din reprezentarea grafică**. Poți să știi regula pe de rost și să iei zero dacă nu ai desenat.\n\n---\n\n\u003Ch2 id=\"greseli\">Greșelile care costă cel mai mult\u003C/h2>\n\n**Scrii doar în limbaj formal, sau doar în limbaj natural.** La Subiectul al II-lea, aproape fiecare cerință vrea amândouă, iar baremul acordă punctele separat. Un elev care rezolvă tot corect, dar numai formal, pierde 12 puncte la Subiectul al II-lea și încă 3 la Subiectul al III-lea B. Cincisprezece puncte pe o instrucțiune de citire.\n\n**Nu aplici explicit operația.** Baremul cere „aplicarea **explicită** a celor două operații\". Dacă scrii direct rezultatul, fără să arăți că ai plecat de la SaP și ai obținut PiS prin conversiune, corectorul nu are ce puncta.\n\n**Numești legea, dar nu spui cum a fost încălcată.** Apare literalmente ca notă în barem: dacă explici corectitudinea unui raționament doar prin numirea „legii distribuirii termenilor\", fără să precizezi *în ce fel* a fost respectată sau încălcată, primești 1 punct din 2. Formularea completă sună așa: „conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, deoarece termenul P apare distribuit în concluzie, dar nu era distribuit în premisă.\"\n\n**Declari validitatea fără diagramă.** Cea mai scumpă dintre toate: 8 puncte la Subiectul al III-lea A c).\n\nRestul, cu punctajele exacte pe fiecare tip de greșeală, e în [articolul despre punctaj](/bac-logica/punctaj/). Cum se citește un barem oficial, rând cu rând, e în [ghidul de citit baremul](/subiecte-bac/cum-citesti-baremul/); variantele din anii trecuți, în [arhiva de subiecte](/subiecte-bac/).\n\n---\n\n\u003Ch2 id=\"plan\">Plan de două luni, dacă pornești de la zero\u003C/h2>\n\nO oră pe zi, șase zile pe săptămână. Aproximativ 50 de ore. Ordinea contează mai mult decât intensitatea, iar fiecare etapă are un test de trecere: dacă nu îl treci, nu mergi mai departe.\n\n| Perioada | Blocuri | Testul de trecere |\n|---|---|---|\n| Săptămânile 1–2 | Termeni, raporturi, diagrame Euler | Un Subiect I B complet, cu cinci termeni, în 15 minute |\n| Săptămâna 3 | Propoziții categorice, distribuire | Formalizezi o propoziție oarecare și spui în trei secunde care termeni sunt distribuiți |\n| Săptămâna 4 | Pătratul logic | Știi ce se întâmplă cu celelalte trei propoziții când una e adevărată și, separat, când e falsă — inclusiv cazurile „nedeterminat\" |\n| Săptămânile 5–6 | Conversiune, obversiune, compuneri | Un Subiect al II-lea complet, în 40 de minute, cu ambele limbaje |\n| Săptămânile 7–8 | Silogism, reguli, diagrame Venn | Două moduri silogistice date, ambele verificate corect grafic, în 20 de minute |\n\nSăptămâna a treia e cea mai scurtă și cea pe care toată lumea o subestimează. Compunerile de la săptămânile 5–6 se rezolvă din dreapta spre stânga, pas cu pas, și fiecare pas se scrie. La săptămânile 7–8 lucrezi minimum 20 de verificări Venn, jumătate pe moduri valide, jumătate pe nevalide; dacă exersezi numai pe valide, nu înveți să recunoști o regiune rămasă goală.\n\n**Definirea și clasificarea** se strecoară în două seri, oriunde între săptămânile 3 și 8: 6–10 puncte pentru trei-patru ore de lucru. **Ultimele zile** nu se folosesc pentru materie nouă, ci pentru variante complete, cronometrate, corectate cu baremul oficial în mână — [planul pentru ultima lună](/plan-bac/ultima-luna/) și [ghidul de planuri de învățare](/plan-bac/).\n\nUn avertisment onest: planul funcționează dacă lucrezi *pe hârtie*, nu dacă citești. Logica se învață scriind aceleași cincisprezece tipuri de derivări de patruzeci de ori. Metodele care chiar prind la materiile mecanice sunt în [ghidul de metode de învățare](/cum-inveti-pentru-bac/).\n\n---\n\n## Pasul următor cu Edvanti\n\n*(recomandare Edvanti)*\n\nPartea grea la Logică nu e înțelegerea. Aproape orice elev înțelege obversiunea în douăzeci de minute. Partea grea e să ai suficiente exerciții ordonate pe fiecare bloc și pe cineva care să-ți spună **de ce** un răspuns e greșit — pentru că diferența dintre 1 punct și 2 puncte pe aceeași cerință stă exact în felul în care ai formulat explicația.\n\n[Cursul de Logică Edvanti](https://edvanti.ro/logica) e construit pe blocurile din acest articol, cu lecții live pe subiect, materiale schematizate, rezolvări la subiectele din anii trecuți și mentori 24/7, la care poți întreba între lecții. Cursurile se înregistrează, deci dacă pierzi o lecție nu pierzi veriga.\n\nDacă nu ești sigur că Logica e alegerea potrivită pentru E.d) în cazul tău, discuția se poartă înainte, nu după: o [ședință de strategie](https://edvanti.ro/programare) se uită la profilul tău, la ce alte opțiuni ai și la timpul rămas.\n\nNu promitem note. Ce se poate spune corect e că materia e finită și structurată, deci efortul e previzibil — nu că rezultatul e garantat.\n\n---\n\n\u003Ch2 id=\"intrebari\">Întrebări frecvente\u003C/h2>\n\n**Se poate lua notă mare la Logică pornind de la zero în două luni?**\nMateria are, după estimarea noastră, între 44 și 60 de ore de învățare efectivă, structura subiectelor s-a repetat identic în variantele oficiale verificate, iar cerințele se pot exersa mecanic. Două luni de lucru zilnic sunt un interval realist pentru a acoperi toată materia. Ce notă iei depinde de cât de bine execuți la examen, și nimeni nu poate promite o cifră.\n\n**Logica e mai ușoară decât alte probe la alegere?**\nNu e mai ușoară, e mai *previzibilă*. La Logică ai puțin de memorat și mult de exersat. Dacă te blochezi la notație și formalizare, nu ți se va părea ușoară deloc. Comparațiile între disciplinele de la E.d) sunt în [ghidurile pe materii](/materii-bac/).\n\n**Cât din materie e silogism?**\nSilogismul plus verificarea Venn înseamnă 24 din cele 30 de puncte ale Subiectului al III-lea. Subiectul al II-lea, integral despre propoziții categorice și raționamente imediate, valorează la fel de mult. Cine crede că Logica înseamnă în principal silogisme lucrează pe jumătatea greșită a examenului.\n\n**Se schimbă programa de Logică pentru 2027?**\nLa data verificării acestei pagini, programa de examen pentru 2027 nu era publicată. `[DE VERIFICAT: programa de examen la Logică pentru BAC 2027 și lista disciplinelor disponibile la proba E.d) în 2027]` Conținuturile din programa în vigoare la ultima verificare au rămas aceleași în variantele oficiale din 2025 și 2026.\n\n**Când se dă proba la alegere în 2027?**\nPotrivit proiectului de calendar lansat de minister în august 2026, proba E.d) ar urma să fie pe 17 iunie 2027, iar în sesiunea a doua pe 11 august. Datele nu erau definitive la data verificării. Calendarul complet e în [ghidul BAC 2027](/bac-2027/).\n\n---\n\n## Continuă cu\n\n- [Cum se punctează examenul de Logică](/bac-logica/punctaj/) — descompunerea completă a celor 90 de puncte, cerință cu cerință\n- [Termenii logici: extensiune, intensiune și raporturi](/bac-logica/termeni/) — prima verigă din lanț, cu exerciții rezolvate\n- [Propozițiile categorice și distribuirea termenilor](/bac-logica/propozitii-categorice/) — tabelul de care depinde tot Subiectul al II-lea\n- [Silogismul: figuri, moduri și reguli de validitate](/bac-logica/silogism/)\n- [Ce probe dai în funcție de profil și specializare](/bac-2027/probe-pe-profil/)\n- [Subiecte, modele și bareme din anii trecuți](/subiecte-bac/)\n\n---\n\n**Autor:** Echipa Edvanti · **Ultima verificare:** 30 august 2026\n**Jurnalul modificărilor:** 30.08.2026 — publicare inițială, pe baza programei de examen în vigoare și a baremelor oficiale pentru sesiunile 2025 și 2026. Următoarea actualizare obligatorie: la publicarea programei și a modelului de subiect pentru 2027.","markdown",null,"Echipa Edvanti",[16],"J",10,"DRAFT",1,"2026-08-31T19:12:42.917","2026-08-31T19:13:26.986",false,{"tip":24,"author":14,"schema":25,"cluster":16,"reviewer":14,"ctaPrimar":26,"breadcrumb":27,"editorialId":30,"verificatLa":31,"primaryQuery":32,"datePublished":31,"sursaOficiala":33,"linkuriInterne":34,"statusInformatie":71},"hub","Article","Cursul de Logică Edvanti (https://edvanti.ro/logica)",[28,29],"Acasă","BAC Logică","J01","2026-08-30","bac logica 2027","https://www.edu.ro/bacalaureat",[35,39,41,44,46,48,50,52,55,57,60,62,65,68],{"tip":36,"url":37,"status":38},"sus","/bac-2027/","ready",{"tip":36,"url":40,"status":38},"/bac-2027/probe-pe-profil/",{"tip":42,"url":43,"status":38},"lateral","/bac-logica/punctaj/",{"tip":42,"url":45,"status":38},"/bac-logica/termeni/",{"tip":42,"url":47,"status":38},"/bac-logica/propozitii-categorice/",{"tip":42,"url":49,"status":38},"/bac-logica/silogism/",{"tip":42,"url":51,"status":38},"/bac-logica/venn/",{"tip":53,"url":54,"status":38},"plan","/plan-bac/",{"tip":53,"url":56,"status":38},"/plan-bac/ultima-luna/",{"tip":58,"url":59,"status":38},"subiecte","/subiecte-bac/",{"tip":58,"url":61,"status":38},"/subiecte-bac/cum-citesti-baremul/",{"tip":63,"url":64,"status":38},"metoda","/cum-inveti-pentru-bac/",{"tip":66,"url":67,"status":38},"materii","/materii-bac/",{"tip":69,"url":70,"status":38},"comercial","https://edvanti.ro/logica","proiect",{"name":29,"slug":7,"color":73,"order":74},"#2D6BFF",9,1790174573768]