[{"data":1,"prerenderedAt":68},["ShallowReactive",2],{"resolve-bac-romana/subiectele-1-2/figuri-de-stil":3},{"kind":4,"post":5},"article",{"id":6,"slug":7,"title":8,"excerpt":9,"body":10,"coverMediaId":13,"authorName":14,"tags":15,"categoryId":17,"status":18,"publishedAt":13,"scheduledFor":13,"storyFrom":13,"storyTo":13,"storyQuote":13,"storyName":13,"storyRole":13,"storyAvatarMediaId":13,"seoTitle":8,"seoDescription":9,"createdById":19,"createdAt":20,"updatedAt":21,"h1":8,"metaDescription":9,"noindex":22,"seo":23,"category":63},39,"bac-romana/subiectele-1-2/figuri-de-stil","Figuri de stil și imagini artistice: cum le explici, nu doar cum le numești","«Este o metaforă» valorează un punct. Explicarea efectului ei în text valorează patru. Formula în trei mișcări, catalogul figurilor cu ce face fiecare și cinci exemple de răspuns slab transformat în răspuns complet.",{"raw":11,"format":12},"# Figuri de stil și imagini artistice: cum le explici, nu doar cum le numești\n\n„Este o metaforă\" e o identificare corectă și, în baremele oficiale, valorează un punct. Aceeași metaforă, explicată — ce înlocuiește, ce sugerează, ce face pentru ideea textului —, intră în categoria de patru puncte. Diferența dintre 1 și 4 nu e cunoașterea figurilor de stil. E o operațiune de trei propoziții pe care majoritatea elevilor nu o fac, pentru că nimeni nu le-a spus explicit că **numirea nu e răspunsul, e doar începutul lui.**\n\n## Dovada e în barem\n\nNu e o opinie pedagogică, e o linie de punctaj. Formulările de mai jos apar în bareme oficiale, la trei cerințe diferite:\n\n| Unde | Formularea de 4 puncte | Formularea de 1 punct |\n|---|---|---|\n| Subiectul al II-lea, text liric (simulare ian. 2024) | „comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică identificată și mijloacele artistice\" | **„simpla precizare a unor mijloace artistice\"** |\n| Subiectul al II-lea, text epic (simulare dec. 2025) | „prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat\" | **„simpla indicare a unor particularități, fără raportare la fragmentul dat\"** |\n| Subiectul al III-lea, eseu (model 2026) | „analiza fiecărui element ales, **justificând relevanța** acestuia\" — 3 puncte | **„abordarea schematică, fără justificarea relevanței\"** — 1 punct |\n\nTrei cerințe diferite, aceeași ierarhie. Sistemul de notare al probei de română e construit pe o singură distincție: ai numit, sau ai explicat.\n\n---\n\n## Formula de explicare, în trei mișcări\n\n*(formulă originală Edvanti)*\n\n**Mișcarea 1 — numești figura și citezi.** „Metafora «orașul respiră»…\". Un sfert de propoziție. Aici se termină ce fac majoritatea elevilor.\n\n**Mișcarea 2 — arăți mecanismul.** Ce se întâmplă concret în figură: ce e înlocuit cu ce, ce e comparat cu ce, cui i se atribuie o însușire pe care nu o are. „…atribuie orașului o funcție vitală umană…\"\n\n**Mișcarea 3 — spui ce face asta pentru text.** Efectul asupra ideii, asupra atmosferei sau asupra cititorului. „…, ceea ce sugerează că spațiul urban funcționează independent de locuitorii lui.\"\n\nTrei mișcări, o propoziție lungă sau două scurte. Verbele care deschid mișcarea 3 și pe care merită să le ai în cap: *sugerează, transformă, intensifică, adâncește, plasează, transferă, anulează, face vizibil*.\n\n**Testul de verificare, în cinci secunde:** acoperă cu degetul numele figurii. Dacă restul propoziției încă spune ceva despre text, ai explicat. Dacă rămâne „este o metaforă frumoasă care dă expresivitate textului\", nu ai explicat nimic.\n\n---\n\n## Catalogul figurilor, cu ce face fiecare\n\nColoana din dreapta e cea care lipsește din majoritatea listelor pe care le găsești. Ea îți dă mișcarea 2.\n\n| Figura | Cum o recunoști | Ce face, de fapt |\n|---|---|---|\n| **Epitetul** | adjectiv sau adverb care nu e strict necesar | adaugă o evaluare subiectivă unui obiect neutru |\n| **Comparația** | „ca\", „precum\", „asemenea\" | aduce un termen cunoscut ca să facă inteligibil un termen abstract |\n| **Metafora** | comparație din care lipsește termenul de legătură | suprapune două realități, obligând cititorul să găsească singur punctul comun |\n| **Personificarea** | însușiri umane date unui obiect, animal, fenomen | șterge granița dintre uman și nonuman, adesea ca să sugereze însuflețire sau, invers, alienare |\n| **Antiteza** | doi termeni opuși, alăturați | face vizibilă o tensiune care altfel ar rămâne implicită |\n| **Hiperbola** | exagerare vizibilă | mută accentul de pe fapt pe intensitatea trăirii |\n| **Repetiția** | același cuvânt sau structură, revenind | instalează o obsesie, un ritm sau o incapacitate de a merge mai departe |\n| **Enumerația** | serie de termeni de același fel | creează impresia de abundență sau, dimpotrivă, de inventar rece |\n| **Inversiunea** | topică schimbată | scoate în față cuvântul mutat, dându-i greutate |\n| **Oximoronul** | doi termeni contradictorii, alipiți | numește o experiență care nu poate fi spusă altfel |\n\nImaginile artistice se clasifică după simț — vizuale, auditive, olfactive, tactile, gustative, dinamice — și se explică la fel: numești tipul, arăți cum se construiește, spui ce stare instalează.\n\n---\n\n## Cinci perechi: răspunsul slab și răspunsul complet\n\n*(versurile sunt scrise de redacția Edvanti pentru acest articol, cu excepția celor atribuite explicit)*\n\n### 1. Metafora\n\n> „Casa ne privea cu ferestrele stinse.\"\n\n**Slab (1 punct):** Autorul folosește o metaforă și o personificare, care dau expresivitate textului.\n\n**Complet (4 puncte):** Metafora „ferestrele stinse\" transferă asupra casei o trăsătură a privirii omenești, iar verbul „privea\" duce transferul până la capăt, transformând clădirea într-o prezență care observă. Astfel, spațiul familiar devine martor, iar cel care se întoarce este supravegheat de propriul trecut.\n\n### 2. Comparația\n\n> „Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri\" — Mihai Eminescu, *Trecut-au anii…*\n\n**Slab:** Este o comparație între ani și nori.\n\n**Complet:** Comparația anilor cu „nori lungi pe șesuri\" alătură o realitate abstractă, timpul, unei imagini vizuale care presupune întindere și mișcare lentă. Efectul e dublu: durata devine perceptibilă, iar trecerea ei — imposibil de oprit, ca deplasarea norilor peste un spațiu deschis.\n\n### 3. Epitetul\n\n> „Lumina obosită a becului din hol.\"\n\n**Slab:** Epitetul „obosită\" descrie lumina.\n\n**Complet:** Epitetul „obosită\", atribuit luminii, mută asupra unui element de decor starea celui care îl privește. Nu becul e obosit; oboseala e a privitorului, proiectată pe singurul lucru din încăpere care mai funcționează. Epitetul devine astfel un indiciu despre starea eului liric, nu despre iluminat.\n\n### 4. Repetiția\n\n> „Mai stai. Mai stai puțin. Mai stai.\"\n\n**Slab:** Repetiția accentuează ideea.\n\n**Complet:** Repetiția sintagmei „mai stai\", cu o singură modulare la mijloc, reproduce un discurs care nu mai are argumente și care se susține doar prin insistență. Scurtarea ultimei reluări, față de forma extinsă din mijloc, sugerează epuizarea vorbitorului și pregătește tăcerea de după.\n\n### 5. Antiteza\n\n> „Sala era plină și nu era nimeni.\"\n\n**Slab:** Se folosește antiteza dintre „plină\" și „nimeni\".\n\n**Complet:** Antiteza dintre „plină\" și „nu era nimeni\" opune prezența fizică prezenței afective și produce o contradicție care nu se rezolvă logic, ci emoțional. Cititorul înțelege că absența la care se referă textul nu e a oamenilor, ci a unei singure persoane, pe care nimeni nu o poate înlocui.\n\nObservă ce au în comun toate variantele complete: **niciuna nu conține cuvântul „expresivitate\".** E cuvântul-semnal al răspunsului care nu spune nimic. Dacă îl scrii, e aproape sigur că ai sărit mișcarea 2.\n\n---\n\n## Trei formulări care par explicații și nu sunt\n\n**„…dă expresivitate textului.\"** Toate figurile de stil dau expresivitate. Propoziția e adevărată pentru orice figură din orice text, deci nu spune nimic despre textul tău.\n\n**„…îl ajută pe cititor să înțeleagă mai bine.\"** Ce anume să înțeleagă? Fără completare, e o formulă goală.\n\n**„…subliniază importanța temei.\"** Aceeași problemă. Ce anume subliniază și cum.\n\nTestul e universal: dacă propoziția ta rămâne adevărată când schimbi citatul cu altul, nu e o explicație. E o formulă.\n\n---\n\n## Unde apar figurile de stil în examen\n\nNu doar la Subiectul al II-lea. Merită să știi harta, pentru că formula de explicare e aceeași peste tot, doar punctajul diferă.\n\n- **Subiectul I A** — o cerință poate viza sensul din text al unei secvențe figurate. Aici se cer 4 puncte pentru conținut, plus 1 pentru formularea în enunț și 1 pentru corectitudine.\n- **Subiectul al II-lea, text liric** — figurile intră ca „mijloace artistice\", puse în relație cu ideea poetică. Detaliile sunt în [articolul despre ideea poetică](/bac-romana/subiectele-1-2/ideea-poetica/).\n- **Subiectul al III-lea** — figurile pot fi unul dintre cele două „elemente de compoziție și/sau de limbaj\", fiecare valorând 3 puncte, dar **doar cu justificarea relevanței** pentru textul ales. Fără justificare: 2 puncte. Schematic: 1 punct. Pregătirea pe opere se face în [zona dedicată](/bac-romana/opere/).\n\nAceeași operațiune, trei locuri, aproximativ 12 puncte în joc pe o singură lucrare.\n\n---\n\n## Cum exersezi în trei zile\n\n**Zi 1 — mișcarea 2.** Iei douăzeci de versuri sau secvențe, oricare, și scrii pentru fiecare **doar** ce se întâmplă mecanic în figură. Fără efect, fără interpretare. Un rând per exemplu.\n\n**Zi 2 — mișcarea 3.** Reiei aceleași douăzeci și adaugi efectul, începând obligatoriu cu unul dintre verbele din listă. Interzis: „expresivitate\", „frumusețe\", „mai bine\".\n\n**Zi 3 — integrarea.** Scrii trei răspunsuri complete de Subiectul al II-lea pe text liric, cronometrate la 13 minute, și le corectezi cu [checklistul de autocorectare](/bac-romana/subiectele-1-2/checklist-autocorectare/).\n\nTrei zile pentru o operațiune care se plătește la trei subiecte diferite. Restul cerințelor sunt inventariate în [pagina-umbrelă a Subiectului al II-lea](/bac-romana/subiectele-1-2/subiectul-2/), iar modul corect de citire a unui barem oficial e în [ghidul de barem](/subiecte-bac/cum-citesti-baremul/).\n\n---\n\n## Pasul următor cu Edvanti\n\n*(recomandare Edvanti)*\n\n\u003C!-- CTA-ROMANA: de rescris dacă se lansează cursul de Română -->\n\nFormula de mai sus se învață singur, în trei zile. Ce nu se învață singur e cât timp să aloci românei față de celelalte două probe scrise, și ce lași deoparte fără să pierzi puncte.\n\nÎntr-o [ședință de strategie Edvanti](https://edvanti.ro/programare) — aproximativ o oră cu un reprezentant — se discută unde ești, ce ți-a mai rămas de acoperit și în ce ordine. Pleci cu un plan scris.\n\nEdvanti are cursuri publice pe matematică, istorie, biologie și logică. Pentru română, ce oferim acum este planificarea, nu un curs. Nu promitem note.\n\n---\n\n## Întrebări frecvente\n\n**Câte figuri de stil trebuie să știu pentru BAC?**\nZece-douăsprezece acoperă practic tot ce apare. Cele din tabelul de mai sus sunt suficiente. Mai importantă decât lungimea listei e capacitatea de a explica oricare dintre ele în trei mișcări.\n\n**Ce fac dacă nu sunt sigur cum se numește figura?**\nDescrii mecanismul oricum. Un răspuns care arată corect ce se întâmplă în text, fără să numească exact figura, ia mai multe puncte decât o denumire corectă lăsată singură. Iar la Subiectul al II-lea, cele 2 puncte de identificare se dau pentru altceva — ideea poetică, tipul de perspectivă —, nu pentru numele figurii.\n\n**Trebuie să scriu definiția figurii?**\nNu. Definiția consumă cuvinte și nu e punctată. Treci direct la ce face figura în textul tău.\n\n**„Imagine artistică\" și „figură de stil\" sunt același lucru?**\nNu. Figura de stil e un procedeu de limbaj (metaforă, epitet). Imaginea artistică e reprezentarea senzorială pe care textul o produce (vizuală, auditivă). O imagine se construiește adesea din mai multe figuri. Le poți folosi pe amândouă în același răspuns, ca mijloace de tip diferit.\n\n---\n\n## Continuă cu\n\n- [Ideea poetică și mijloacele artistice, pas cu pas](/bac-romana/subiectele-1-2/ideea-poetica/)\n- [Toate tipurile de cerință de la Subiectul al II-lea](/bac-romana/subiectele-1-2/subiectul-2/)\n- [Checklistul de autocorectare în 10 minute](/bac-romana/subiectele-1-2/checklist-autocorectare/)\n- [Structura probei de română, cu punctajele exacte](/bac-romana/)\n- [Planul pe 3 luni](/plan-bac/3-luni/)\n\n---\n\n**Autor:** Echipa Edvanti · **Ultima verificare:** 31 august 2026\n**Jurnalul modificărilor:** 31.08.2026 — publicare inițială. Formulările de punctaj au fost verificate pe baremele oficiale: simularea din ianuarie 2024 (profil umanist), simularea din decembrie 2025 (profil real) și modelul pentru sesiunea 2026 (ambele variante de profil). Citatul din Mihai Eminescu provine dintr-o operă aflată în domeniul public.","markdown",null,"Echipa Edvanti",[16],"D",4,"DRAFT",1,"2026-08-31T19:12:07.398","2026-08-31T19:13:26.831",false,{"tip":24,"author":14,"schema":25,"cluster":16,"reviewer":14,"ctaPrimar":26,"breadcrumb":27,"editorialId":32,"verificatLa":33,"primaryQuery":34,"datePublished":33,"sursaOficiala":35,"linkuriInterne":36,"statusInformatie":62},"satelit","Article","Ședință de strategie Edvanti (/programare)",[28,29,30,31],"Acasă","BAC Română","Subiectele I și II","Figuri de stil","D15","2026-08-31","figuri de stil bac romana subiectul 2","https://subiecte.edu.ro",[37,41,43,46,48,50,53,56,59],{"tip":38,"url":39,"status":40},"sus","/bac-romana/subiectele-1-2/subiectul-2/","ready",{"tip":38,"url":42,"status":40},"/bac-romana/subiectele-1-2/",{"tip":44,"url":45,"status":40},"lateral","/bac-romana/subiectele-1-2/ideea-poetica/",{"tip":44,"url":47,"status":40},"/bac-romana/subiectele-1-2/checklist-autocorectare/",{"tip":44,"url":49,"status":40},"/bac-romana/opere/",{"tip":51,"url":52,"status":40},"disciplina","/bac-romana/",{"tip":54,"url":55,"status":40},"subiecte","/subiecte-bac/cum-citesti-baremul/",{"tip":57,"url":58,"status":40},"plan","/plan-bac/3-luni/",{"tip":60,"url":61,"status":40},"comercial","https://edvanti.ro/programare","evergreen",{"name":64,"slug":65,"color":66,"order":67},"Română · Subiectele I–II","romana-subiectele-1-2","#E0182A",3,1790174572745]