EvergreenDraftVerificat la 2026-08-30sursă oficială ↗

Cât costă realist pregătirea pentru BAC pe un an

Costul unui an de pregătire nu e prețul pe ședință. E prețul pe ședință înmulțit cu numărul de ședințe, înmulțit cu numărul de materii, plus materiale, plus transport și timp, împărțit la câte ore din tot ce ai plătit s-au transformat efectiv în învățare. Ultima împărțire e cea care schimbă complet clasamentul variantelor. Pagina asta nu îți dă cifre — îți dă formula și tabelele în care îți pui cifrele tale.

Nu publicăm prețuri aici, nici ale noastre, nici ale concurenței. Prețurile se schimbă, variază pe oraș și pe profesor, iar un articol cu cifre vechi de un an face mai mult rău decât bine. Pentru oferta noastră curentă: — până atunci, se discută la ședința de strategie.

Cele cinci variabile care determină costul

Aproape toată diferența dintre un buget mic și unul mare vine din cinci decizii, nu din prețul furnizorului.

Numărul de materii. Cea mai mare pârghie, și cea mai puțin discutată. Trei materii plătite costă exact de trei ori una. Majoritatea elevilor au nevoie de ajutor plătit la una sau două, nu la trei — pentru că a treia, de regulă, e materia la care stau bine și unde subiectele publice din anii anteriori sunt suficiente.

Frecvența. O ședință pe săptămână și două ședințe pe săptămână diferă cu 100% în cost și cu mult mai puțin de 100% în rezultat, dacă între ședințe nu se lucrează singur. Frecvența dublă are sens când elevul chiar rezolvă între ședințe. Altfel plătești a doua oară aceeași explicație.

Durata în luni. Un an întreg de pregătire înseamnă în jur de 32–36 de săptămâni active, dacă scoți vacanțele și sesiunile de teze. Șase luni înseamnă în jur de 22. Diferența dintre a începe în septembrie și a începe în ianuarie e de aproximativ 40% din buget — și asta e o decizie legitimă, nu o rușine.

Formatul. Individual, grup mic, grup mare, cu sau fără înregistrare. Diferența de preț pe oră între individual și grup e substanțială la orice furnizor. Ce cumperi în plus la individual e atenția exclusivă, nu conținutul; comparația detaliată e în pregătire la clasă, meditații sau curs online.

Materialele. Culegeri, platforme, teste, eventual imprimante și hârtie, dacă elevul lucrează pe foaie. Sunt mici individual și se adună. Subiectele și baremele oficiale din anii anteriori sunt gratuite și publice — dacă cineva ți le vinde ca produs principal, plătești pentru ambalaj.

Costurile pe care nu le pui în buget și le plătești oricum

Transportul și timpul. O meditație la 30 de minute distanță costă, pe lângă preț, o oră de drum dus-întors. Pe an, la o ședință pe săptămână, sunt peste 30 de ore ale elevului și, adesea, ale unui părinte care conduce. Timpul acela are o valoare, chiar dacă nu apare pe nicio factură.

Abandonul la mijlocul anului. Cel mai scump cost ascuns din tot bugetul. Ianuarie–februarie e perioada în care se rupe ritmul cel mai des. Dacă ai plătit un an în avans cu discount și pregătirea se oprește în februarie, ai plătit un an și ai primit cinci luni. Prețul pe oră efectivă s-a dublat, în tăcere.

Ședințele ratate și nerecuperabile. Întreabă din prima zi ce se întâmplă cu o ședință la care elevul nu ajunge. Se recuperează? Se pierde? Câte se pot recupera pe semestru? La un an de pregătire, patru-cinci ședințe pierdute sunt un procent real din buget.

Duplicarea. Se întâmplă des: curs online la matematică plus meditație la matematică, la aceeași materie, în aceeași perioadă, pentru că nu a mers și s-a adăugat ceva peste. Uneori e justificat. De multe ori sunt două explicații ale aceluiași capitol, plătite separat.

Costul de oportunitate al orelor. Un program de trei pregătiri pe săptămână lasă mai puțin timp pentru rezolvat singur decât unul cu o pregătire. Dacă rezolvatul singur e ceea ce produce nota, un program prea plin poate reduce învățarea, plătind mai mult.

Cadrul de calcul: cost pe oră efectivă de învățare

Aici e elementul pe care merită să-l duci mai departe. Compari două oferte nu prin preț, ci prin ce te costă o oră în care copilul tău chiar învață.

Formula, în trei pași Pasul 1 — costul total anual. (preț pe ședință × ședințe pe lună × luni active) + materiale + transport estimat

Pasul 2 — orele efective. ore plătite × rata de prezență estimată × factorul de atenție

Rata de prezență e procentul de ședințe la care ajunge realist. Pentru un elev care a abandonat un curs anul trecut, 100% e o estimare optimistă; 70% e mai onest.

Factorul de atenție e partea incomodă. La o meditație individuală e aproape 1 — nu ai unde să te ascunzi. La un curs live în grup, e mai mic. La o înregistrare privită pasiv, e mult mai mic. Nu există un studiu care să-ți dea numărul; pune tu o estimare și fii consecvent între variante.

Pasul 3 — împărțirea. cost total ÷ ore efective = cost pe oră efectivă

Exemplu, în unități abstracte. Folosesc „unități", nu lei, ca să nu sugerez un preț de piață.

Varianta A, meditație individuală: 100 de unități pe ședință, 4 ședințe pe lună, 8 luni = 3.200 de unități. Plus 200 materiale, plus 300 transport = 3.700. Ore plătite: 32. Prezență estimată 90%, atenție 0,95 → 27,4 ore efective. Cost: 135 de unități pe oră efectivă.

Varianta B, curs în grup online: 250 de unități pe lună, 8 luni = 2.000. Plus 100 materiale, transport 0 = 2.100. Ore plătite: 8 pe lună × 8 = 64. Prezență estimată 70%, atenție 0,6 → 26,9 ore efective. Cost: 78 de unități pe oră efectivă.

Cifrele sunt inventate ca să arate mecanismul. Ce arată mecanismul: varianta B pare de aproape două ori mai ieftină pe oră plătită, dar diferența se subțiază considerabil când introduci prezența și atenția. Și mai arată ceva — dacă ridici prezența de la 70% la 95%, varianta B devine dramatic mai bună. Adică cea mai profitabilă intervenție a ta nu e negocierea prețului, ci prezența constantă a elevului la ce ai plătit deja.

Tabelul în care îți pui propriile cifre

Completează pe hârtie, pentru fiecare variantă pe care o iei în calcul. Durează zece minute și e mai util decât trei ore de citit păreri pe grupuri de părinți.

| Linie de calcul | Varianta 1 | Varianta 2 | Varianta 3 | |---|---|---|---| | Materia | | | | | Format (individual / grup / online) | | | | | Preț pe ședință sau pe lună | | | | | Ședințe pe lună | | | | | Luni de pregătire | | | | | Subtotal pregătire | | | | | Materiale, platforme, culegeri | | | | | Transport (lunar × luni) | | | | | Ore de drum, pe an | | | | | Cost total anual | | | | | Ore plătite, total | | | | | Prezență estimată (%) | | | | | Factor de atenție (0–1) | | | | | Ore efective | | | | | Cost pe oră efectivă | | | | | Ce se întâmplă dacă renunțăm în februarie | | | |

Ultimul rând nu e retoric. Scrie-l. „Pierdem tot", „recuperăm jumătate", „plătim lunar, deci ne oprim" sunt trei răspunsuri foarte diferite, iar diferența dintre ele poate fi mai mare decât diferența de preț dintre furnizori.

Trei reguli practice de buget

Plătește lunar dacă poți, chiar cu un preț ușor mai mare. Discountul pe plata anuală e real, dar îl cumperi cu riscul de abandon. Dacă știi despre elevul tău că renunță la lucruri prin ianuarie, discountul e o iluzie statistică.

Alocă bugetul unde e riscul de sub 5, nu unde e ambiția de 9. Aritmetica examenului cere ca nicio notă să nu fie sub 5 și media să fie minimum 6. Un punct câștigat la materia slabă valorează la fel ca unul câștigat la materia tare și e mult mai ieftin de obținut.

Ține 20% din buget nealocat până în martie. După simulare știi ce nu merge. Un buget cheltuit integral în octombrie nu îți lasă loc pentru ajustarea din martie, care e aproape întotdeauna necesară. Cum se reconstruiește planul după simulare e în planul pe intervalul scurt.

Pasul următor cu Edvanti

(recomandare Edvanti)

Cea mai scumpă greșeală de buget nu e să alegi furnizorul mai scump. E să plătești pentru materia greșită — să pui bani pe română, unde elevul stă bine, în timp ce riscul real de sub 5 e la matematică.

Ședința de strategie e o discuție de aproximativ 60 de minute în care se stabilește exact asta: unde e nivelul acum, la ce probă e riscul de a nu trece pragul și în ce ordine merită alocat efortul și bugetul. Pleci cu un plan scris. Nu e o prezentare de curs și nu se încheie cu o ofertă limitată în timp.

Prețurile și structura pachetelor Edvanti. Cursurile pe care le oferim public sunt la matematică, istorie, biologie anatomie, biologie vegetală și logică.

Nu promitem note. Un curs, oricât ar costa, cumpără acces la explicație și la material — restul se face de către elev, acasă, singur.

Întrebări frecvente

Cât ar trebui să aloc pe an pentru pregătire? Nu există o cifră corectă, pentru că depinde de câte materii, cât timp a rămas și ce venituri aveți. Există în schimb o ordine corectă: stabilești întâi la ce materie e nevoie, apoi ce format, apoi cauți în intervalul de preț pe care ți-l permiți fără efort. Un buget care se resimte lunar în casă adaugă tensiune peste un an care are deja destulă.

Merită plata anuală cu discount? Doar dacă ești rezonabil de sigur că pregătirea va merge până la capăt. Altfel discountul se transformă în cost pe oră efectivă mai mare decât la plata lunară. Întreabă explicit care e politica de retragere și ce se recuperează.

Se poate pregăti fără să plătim nimic? Da, și mai mulți elevi decât se crede o fac. Subiectele și baremele oficiale din anii anteriori sunt publice și gratuite, programa e publică, iar profesorul de la clasă e o resursă pe care puțini elevi o folosesc la capacitate. Varianta gratuită cere mai multă autonomie, nu mai puțină muncă. Punctul de plecare e la subiecte și bareme.

Cum îmi dau seama că plătesc degeaba? Uită-te la scoruri pe subiecte rezolvate, nu la ore. Dacă după trei luni scorul la un tip de subiect nu s-a mișcat și elevul nu poate spune unde pierde punctele, banii merg în ceva ce nu produce. Discuția cu profesorul, în cazul ăsta, se poartă înainte de a schimba furnizorul.

Continuă cu


Autor: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 30 august 2026 Jurnalul modificărilor: 30.08.2026 — publicare inițială. Articolul nu conține prețuri; de completat cu grila oficială înainte de publicare.

Autor: Echipa Edvanti · Reviewer: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 2026-08-30