Bazele geneticii pentru BAC Biologie vegetală: probleme rezolvate pas cu pas

Genetica a valorat 12 puncte la Subiectul al II-lea partea B pe toate baremele oficiale pe care le-am verificat — model 2025, variantele 1 și 4 din sesiunea 2025, model 2026. E o observație pe patru documente, nu o garanție pentru 2027. Materia e mică: două legi mendeliene, o abatere de la segregare și mecanismul recombinării. Se învață prin exerciții, nu prin citit — zece probleme rezolvate de mână valorează mai mult decât trei recitiri.

Un lucru de clarificat din prima, pentru că e cea mai frecventă confuzie la biologie: legile lui Mendel nu intră la anatomie.

Confuzia care trimite elevii în materia greșită

Programa de biologie are două variante, iar genetica apare în amândouă — cu conținut complet diferit.

| | Biologie vegetală și animală (IX–X) | Anatomie și fiziologie umană (XI–XII) | |---|---|---| | Ce fel de genetică | mendeliană: legile eredității, genotipuri, gameți, F1, F2 | moleculară: acizi nucleici, replicare, sinteza proteinelor | | Ce tip de problemă | încrucișări, proporții fenotipice | calcul pe un fragment de ADN | | Cât valorează | 12 puncte, la II.B | 18 puncte, la II.A |

Legile mendeliene sunt listate explicit în programa clasei a IX-a, la capitolul „Ereditatea și variabilitatea lumii vii". În programa clasei a XII-a nu apar deloc. Invers e la fel de adevărat: genetica moleculară nu intră la biologie vegetală — ADN-ul apare o singură dată în programa clasei a IX-a, la capitolul „nucleu", și numai ca tipuri de acizi nucleici și rolul lor.

Practic: dacă dai vegetala și te-ai apucat de probleme cu legături de hidrogen, ai deschis culegerea greșită. Dacă dai anatomia și exersezi monohibridări, la fel — materia ta e în ADN, ARN și sinteza proteinelor. Comparația completă: ce înveți la vegetală față de anatomie.

Ce cere programa: două legi, nu trei

Programa de examen enumeră, la mecanismele transmiterii caracterelor ereditare, legea purității gameților și legea segregării independente a perechilor de caractere, plus codominanța, ca abatere de la segregarea mendeliană.

Două legi. Multe culegeri vorbesc despre „cele trei legi ale lui Mendel". Programa de examen numește două, iar acelea sunt formulările sigure de folosit în lucrare.

Legea purității gameților spune că cele două alele ale unei gene se separă la formarea gameților, astfel încât fiecare gamet primește o singură alelă din pereche — gametul e „pur". De aici vine tot mecanismul monohibridării.

Legea segregării independente a perechilor de caractere spune că perechile de gene situate pe perechi diferite de cromozomi se separă independent una de alta la formarea gameților. De aici vin cele patru tipuri de gameți ai unui dublu heterozigot și raportul 9:3:3:1.

Codominanța e listată separat, ca abatere. Înseamnă că, într-un genotip heterozigot, ambele alele se exprimă în fenotip, niciuna nu o maschează pe cealaltă.

Restul capitolului: recombinarea genetică prin schimb reciproc de gene, mutațiile cu clasificarea și factorii mutageni, plus bolile ereditare la om.

Vocabularul minim și o singură formulă

Alelă — una dintre formele alternative ale unei gene. Homozigot — cele două alele sunt identice (GG sau gg). Heterozigot — alelele sunt diferite (Gg). Genotip — combinația de alele. Fenotip — cum se manifestă caracterul.

Formula pe care se sprijină jumătate din itemi: numărul tipurilor de gameți = 2ⁿ, unde n e numărul perechilor heterozigote din genotip. GG are zero perechi heterozigote, deci 2⁰ = 1 tip de gamet; Gg are una, deci 2¹ = 2 tipuri; NnGg are două, deci 2² = 4 tipuri.

Un caracter recesiv se manifestă doar în stare homozigotă. Consecința practică: dacă o plantă are fenotipul recesiv, îi știi genotipul din prima, fără calcul.

Problema 1: monohibridare, cu F1 și F2

(element original Edvanti)

Enunț. La o specie de plante, culoarea galbenă a bobului (G) este dominantă față de culoarea verde (g). Se încrucișează o plantă cu boabe galbene, homozigotă, cu o plantă cu boabe verzi. Hibrizii obținuți în F1 se încrucișează între ei și se obțin în F2 640 de plante. Stabiliți a) genotipurile părinților și tipurile de gameți formați de fiecare; b) genotipul și fenotipul organismelor din F1; c) raportul genotipic și cel fenotipic din F2; d) numărul plantelor cu boabe verzi și numărul plantelor galbene heterozigote din F2.

Rezolvare

a) Prima plantă: boabe galbene, caracter dominant, precizat homozigot → GG, deci 2⁰ = 1 tip de gamet: G. A doua plantă: boabe verzi, caracter recesiv, deci obligatoriu homozigotă → gg, cu 1 tip de gamet: g.

b) Din G × g rezultă o singură combinație: Gg. Toți hibrizii din F1 sunt Gg, cu fenotipul boabe galbene, pentru că G maschează g.

c) F1 × F1 înseamnă Gg × Gg. Fiecare părinte formează 2¹ = 2 tipuri de gameți, G și g, deci 2 × 2 = 4 combinații | | G | g | |---|---|---| | G | GG | Gg | | g | Gg | gg |

Raport genotipic: 1 GG: 2 Gg: 1 gg, adică 25%: 50%: 25%. Verificare: 1 + 2 + 1 = 4 combinații; 25 + 50 + 25 = 100%. ✔

Raport fenotipic: GG și Gg au același fenotip, boabe galbene, deci 3 galbene: 1 verde, adică 75%: 25%. Verificare: 3 + 1 = 4. ✔ Și 75 + 25 = 100%. ✔

d) Plante cu boabe verzi (gg): 640 × 1/4 = 160. Plante galbene heterozigote (Gg): 640 × 2/4 = 320.

Verificare. Plante galbene în total: 640 × 3/4 = 480. Dintre ele, homozigote GG: 640 × 1/4 = 160. Aduni: 160 (GG) + 320 (Gg) + 160 (gg) = 640. ✔ Egal cu totalul din enunț.

Ce demonstrează problema. În F2 reapare caracterul verde, care „dispăruse" în F1. Reapariția lui e dovada că alela g a rămas intactă în gametul hibridului: exact ce spune legea purității gameților.

Problema 2: încrucișare analizatoare, cu două caractere

(element original Edvanti)

Încrucișarea analizatoare e tehnica prin care afli genotipul unui organism cu fenotip dominant: îl încrucișezi cu unul recesiv și citești descendența. Nu e o lege separată, ci o aplicație a celor două de mai sus.

Enunț. La o specie de plante, forma netedă a bobului (N) este dominantă față de forma zbârcită (n), iar culoarea galbenă (G) este dominantă față de verde (g). Cele două perechi de gene sunt situate pe perechi diferite de cromozomi. O plantă cu boabe netede și galbene, dublu heterozigotă, se încrucișează cu o plantă cu boabe zbârcite și verzi. Se obțin 320 de descendenți. Stabiliți a) genotipurile celor doi genitori; b) tipurile de gameți formați de fiecare genitor; c) genotipurile, fenotipurile și proporțiile descendenților; d) numărul descendenților dublu heterozigoți.

Rezolvare

a) Prima plantă: boabe netede și galbene, dublu heterozigotă → NnGg. A doua plantă: boabe zbârcite (recesiv) și verzi (recesiv), deci homozigotă recesiv pentru ambele → nngg.

b) NnGg are două perechi heterozigote: 2² = 4 tipuri de gameți — NG, Ng, nG, ng, în proporții egale. nngg are zero perechi heterozigote: 2⁰ = 1 tip de gamet — ng.

Aici se pierd cel mai des puncte. Un organism dublu recesiv formează un singur tip de gamet, nu patru. Numărul tipurilor de gameți depinde de câte perechi sunt heterozigote, nu de câte caractere are organismul.

c) Combinații posibile: 4 × 1 = 4.

| Gametul de la NnGg | Gametul de la nngg | Genotipul descendentului | Fenotipul | |---|---|---|---| | NG | ng | NnGg | neted, galben | | Ng | ng | Nngg | neted, verde | | nG | ng | nnGg | zbârcit, galben | | ng | ng | nngg | zbârcit, verde |

Raport fenotipic: 1: 1: 1: 1, adică 25% pentru fiecare dintre cele patru fenotipuri. Verificare: patru combinații egale, 4 × 25% = 100%. ✔ Fiecare genotip apare exact o dată, deci raportul genotipic e tot 1:1:1:1. ✔

d) Dublu heterozigot înseamnă NnGg — un singur genotip din cele patru: 320 × 1/4 = 80 de descendenți.

Verificare. Cele patru fenotipuri au câte 320: 4 = 80 de indivizi fiecare. Aduni: 80 × 4 = 320. ✔

De ce contează raportul 1:1:1:1. Apariția tuturor celor patru combinații, în proporții egale, arată că cele două perechi de gene s-au separat independent la formarea gameților.

Problema 3: codominanța

(element original Edvanti)

Programa listează codominanța ca abatere de la segregarea mendeliană. Ilustrarea standard e sistemul de grupe sanguine AB0, unde alelele I^A și I^B sunt codominante între ele, iar alela i este recesivă față de amândouă.

Enunț. Un bărbat cu grupa sanguină AB are copii cu o femeie cu grupa sanguină 0. Stabiliți a) genotipurile celor doi părinți; b) tipurile de gameți formați de fiecare; c) grupele sanguine posibile la copii și proporțiile lor; d) dacă un copil al acestui cuplu poate avea grupa AB. Justificați.

Rezolvare

a) Grupa AB apare când ambele alele codominante sunt prezente: I^A I^B. Grupa 0 apare doar în stare homozigotă recesivă: ii.

b) Bărbatul, I^A I^B, are o pereche heterozigotă: 2¹ = 2 tipuri de gameți — I^A și I^B. Femeia, ii, e homozigotă: 2⁰ = 1 tip de gamet — i.

c) Combinații posibile: 2 × 1 = 2.

| Gamet patern | Gamet matern | Genotipul copilului | Grupa sanguină | |---|---|---|---| | I^A | i | I^A i | A | | I^B | i | I^B i | B |

Proporții: 50% grupa A și 50% grupa B. Verificare: două combinații egal probabile, 50 + 50 = 100%. ✔

d) Nu. Grupa AB cere genotipul I^A I^B, adică o alelă I^A și o alelă I^B. Mama, cu genotipul ii, nu poate transmite decât alela i, deci niciun copil nu poate primi de la ea o alelă I^A sau I^B. Din același motiv, niciun copil nu poate avea grupa 0: ar avea nevoie de o alelă i de la tată, iar tatăl nu are niciuna.

Ce arată codominanța, concret. La un heterozigot obișnuit, cum e Gg din problema 1, o alelă o maschează pe cealaltă și vezi un singur caracter. La I^A I^B, ambele alele se exprimă simultan: fenotipul nu e nici A, nici B, ci AB.

O precizare utilă la itemii de tip adevărat/fals: proporțiile de 50%: 50% sunt probabilități pentru fiecare naștere în parte, nu o repartiție garantată. Un cuplu cu patru copii poate avea patru copii de grupa A.

Cele 12 puncte, item cu item

Problema de genetică ocupă Subiectul al II-lea partea B, în structura verificată pe patru bareme oficiale: 8 puncte pe cerințele date, în blocuri de 1 sau 2 puncte pe element, și 4 puncte pe ultima cerință — 2 pentru formulare și 2 pentru rezolvare.

Cele 4 puncte de la final sunt cele mai ieftine din lucrare, pentru că tu alegi întrebarea. Trei formulări sigure, care merg la aproape orice încrucișare

• procentul unui fenotip din descendență;
• numărul de combinații cu un anumit genotip;
• tipurile de gameți formate de un genotip dat.

Restul punctajului, descompus pe fiecare cerință: cum se punctează examenul de biologie vegetală și cum citești un barem de BAC.

Greșelile care costă cel mai des

Se confundă „combinații" cu „genotipuri". La o dihibridare între doi dubli heterozigoți sunt 16 combinații de factori ereditari, dar doar 9 genotipuri distincte și 4 fenotipuri.

Se scrie greșit numărul tipurilor de gameți. Vezi problema 2, punctul b). Verifică întotdeauna cu 2ⁿ.

Se sare peste justificare. Când cerința spune „motivați", răspunsul „nu poate" fără explicație nu ia punctele.

Nu se scriu etapele. Baremul acordă punctele pe etape, iar nota de sub rezolvare precizează că pentru raționamentul corect neînsoțit de calcule se acordă jumătate din punctaj.

Pasul următor cu Edvanti

(recomandare Edvanti)

Genetica se învață prin repetiție corectată. Poți rezolva zece probleme și să repeți aceeași greșeală de zece ori, dacă nimeni nu îți spune că raportul pe care l-ai scris nu corespunde genotipurilor pe care le-ai obținut.

Cursul de Biologie Vegetală Edvanti e construit pe materia claselor a IX-a și a X-a, cu cursuri live pe capitole, rezolvări la subiectele din anii trecuți, materiale schematizate și mentori pentru întrebările dintre cursuri. Dacă nu ești sigur de unde să începi, ședința de strategie durează aproximativ o oră și se termină cu un plan scris.

Nu promitem note. Îți arătăm de unde vin punctele.

Întrebări frecvente

Câte legi ale lui Mendel trebuie să știu? Programa de examen numește două: legea purității gameților și legea segregării independente a perechilor de caractere. Culegerile care vorbesc despre trei legi adaugă, de obicei, uniformitatea hibrizilor din F1 — care e o observație corectă, dar nu apare ca lege distinctă în programă.

Legile lui Mendel intră la anatomie? Nu. Sunt în programa clasei a IX-a. La anatomie, genetica e moleculară: ADN, ARN și sinteza proteinelor.

Ce înseamnă „16 combinații" la o dihibridare? Că fiecare dintre cei 4 gameți ai unui părinte se combină cu fiecare dintre cei 4 ai celuilalt: 4 × 4 = 16. Rezultă 9 genotipuri distincte și 4 fenotipuri, în raportul 9:3:3:1, iar 9 + 3 + 3 + 1 = 16.

Grupele sanguine intră la biologie vegetală? Programa clasei a IX-a listează codominanța ca abatere de la segregarea mendeliană, iar sistemul AB0 este exemplul standard prin care se predă. Sângele ca țesut apare separat, la țesuturi conjunctive, în clasa a X-a.

Cât timp îmi ia capitolul? Teoria are câteva pagini. Realist, ajungi la un nivel funcțional cu zece-douăsprezece probleme rezolvate integral, de mână, întinse pe două săptămâni.

Continuă cu

• BAC Biologie vegetală și animală: programa și structura examenului — hub-ul complet
• Fotosinteza: etape, factori și tipuri de itemi — celălalt capitol constant
• Cum se punctează examenul de biologie vegetală — baremul pe fiecare item
• ADN, ARN și sinteza proteinelor — genetica de la cealaltă variantă
• Cum iei 5, 8 sau 10 la biologie vegetală
• Subiecte, modele și bareme și cum citești un barem

Autor: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 31 august 2026 Jurnalul modificărilor: 31.08.2026 — publicare inițială. Conținuturile verificate pe programa oficială de biologie, varianta I, clasa a IX-a, capitolul „Ereditatea și variabilitatea lumii vii". Structura de 12 puncte a Subiectului al II-lea B verificată pe baremele oficiale E.d) biologie vegetală și animală: model 2025, variantele 1 și 4 din sesiunea 2025, model 2026. Cele trei probleme sunt originale; genotipurile, numărul de combinații și proporțiile au fost verificate prin recalcularea totalurilor, arătată în text. 31.08.2026 — QA final: formularea „12 puncte garantate" din primul paragraf a fost înlocuită cu observația pe cele patru bareme verificate, fără garanție pentru 2027 (interdicția de a prezenta o observație pe variante ca predicție).