ProiectDraftVerificat la 2026-08-30sursă oficială ↗

BAC Biologie vegetală și animală 2027: programa, structura examenului și planul de pregătire

Dai trei subiecte, fiecare de 30 de puncte, în trei ore, plus 10 puncte din oficiu. Materia e din clasele a IX-a și a X-a: diversitatea lumii vii, celula, diviziunea, genetica mendeliană, țesuturile și cele trei funcții fundamentale. Genetica îți aduce 12 puncte garantate, la Subiectul al II-lea, partea B. Ecologia nu intră. Iar cea mai mare surpriză e că, în ciuda numelui, o bună parte din examen te întreabă despre mamifere și despre om.

Restul ghidului desface fiecare dintre aceste propoziții pe puncte, pe capitole și pe ordinea în care are sens să înveți.

Cuprins

Cine poate da proba și când

Biologia la bacalaureat se dă ca probă la alegere a profilului și specializării — proba E.d). Nu e obligatorie pentru nimeni. O alegi, dintre două variante: biologie vegetală și animală, adică materia din clasele a IX-a și a X-a, sau anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană, materia din clasele a XI-a și a XII-a.

Condiția e scrisă în programa de examen: poți susține varianta pe care ai studiat-o efectiv la liceu, în clasele cuprinse în varianta aleasă. Dacă ai făcut biologie în a IX-a și a X-a, dar în a XI-a și a XII-a nu ai mai avut ora în orar, vegetala e cea care ți se potrivește procedural, nu doar strategic.

Potrivit proiectului de calendar, proba E.d) se dă pe 17 iunie 2027. E propunere, nu ordin semnat; o urmărim în ghidul de BAC 2027. Cine dă ce probă, pe filiere și specializări, e explicat în ce probe dai în funcție de profil.

Structura subiectelor, punct cu punct

Lucrarea are 100 de puncte, dintre care 10 din oficiu, iar nota se obține împărțind punctajul total la zece. Timpul efectiv de lucru e de trei ore. Pe fiecare barem oficial apare și o precizare cu consecințe practice: nu se acordă fracțiuni de punct și nici punctaje intermediare, altele decât cele scrise explicit. Adică fie ai luat cele 2 puncte pe item, fie nu.

Structura din baremele oficiale arată așa | Subiect | Parte | Punctaj | Ce ți se cere | |---|---|---|---| | I | A | 4 p | Completezi două noțiuni într-o afirmație lacunară (2 × 2 p) | | I | B | 6 p | Dai două exemple (2 × 1 p) și scrii câte o caracteristică sau un rol pentru fiecare (2 × 2 p) | | I | C | 10 p | Cinci itemi cu alegere multiplă, o singură variantă corectă (5 × 2 p) | | I | D | 10 p | Trei afirmații notate cu A sau F (3 × 2 p) + modificarea parțială a celor două afirmații false (2 × 2 p) | | II | A | 18 p | Precizări (~5 p), o explicație (3 p), o problemă de calcul în trei etape (3 × 2 p), o cerință formulată și rezolvată de tine (2 p + 2 p) | | II | B | 12 p | Problemă de genetică, cu ultima cerință formulată și rezolvată de tine (2 p + 2 p) | | III | 1 | 14 p | Trei elemente numite (3 × 1 p), o explicație (3 p), patru enunțuri afirmative pe două conținuturi date (4 × 2 p) | | III | 2 | 16 p | Trei elemente precizate (3 × 1 p), un argument (3 p), un minieseu (10 p) | | — | oficiu | 10 p | — | | | Total | 100 p | |

Am verificat aceeași împărțire pe patru documente: modelul și două variante din sesiunea 2025 și modelul publicat pentru sesiunea 2026. Nu s-a schimbat nimic între ele. Nu e garantat că rămâne identică în 2027 — modelul oficial pentru fiecare sesiune se publică de obicei în toamna anului anterior, iar atunci actualizăm tabelul.

Ce se vede în tabel și nu se vede în manual: 44 din cele 90 de puncte de conținut se dau pe formulări scurte — completări, alegeri, exemple, enumerări, afirmații A/F. Nu pe text redactat. Împărțirea completă e în cum se punctează examenul de biologie vegetală.

Tipurile de itemi și ce cere fiecare

Structura de mai sus devine utilă abia când știi ce răspuns așteaptă corectorul la fiecare tip. Trei observații care schimbă cel mai mult punctajul.

La exemplu + caracteristică (I.B) există o asimetrie pe care mulți nu o văd: exemplul valorează 1 punct, iar caracteristica sau rolul asociat valorează 2. Partea grea e mai bine plătită decât partea ușoară. Un elev care scrie „mitocondrie, cloroplast" și se oprește ia 2 puncte din 6.

Adevărat / Fals cu modificare (I.D) e cea mai prost jucată parte a examenului. Modificarea afirmației false trebuie să fie parțială, iar negația nu se acceptă. Dacă afirmația e „Androceul florii angiospermelor este alcătuit din totalitatea carpelelor", nu ai voie să scrii „nu este alcătuit din carpele". Înlocuiești termenul: „este alcătuit din totalitatea staminelor".

Și, peste toate, un tip de item care nu apare în manuale: cerința pe care ți-o formulezi singur (II.A d și II.B d, 4 puncte fiecare, 8 în total). La finalul problemei de calcul și la finalul celei de genetică ți se cere să adaugi tu o cerință nouă și să o rezolvi. Aproape o notă întreagă, pe un item pe care îl controlezi complet, pentru că tu alegi întrebarea. Elevii care nu au deschis niciodată un subiect real pierd aceste 8 puncte fără să înțeleagă ce li s-a cerut.

Restul tipurilor de itemi, cu ce se acceptă și ce nu la fiecare, sunt desfăcute în cum se punctează examenul. Dacă vrei să exersezi întâi citirea baremelor, pornește de la cum citești un barem oficial și de la arhiva din subiecte și modele de BAC.

Materia, pe capitole

Clasa a IX-a

Diversitatea lumii vii. Taxoni, nomenclatură binară, procariot și eucariot. Virusuri: adenovirusuri și ribovirusuri. Apoi cele cinci regnuri — Monera, Protiste, Fungi, Plante (de la alge pluricelulare la angiosperme), Animale (de la celenterate la mamifere placentare) — fiecare cu mediul și modul de viață, morfologia, locomoția, nutriția, respirația, reproducerea și exemple. Programa precizează, între paranteze, fără cicluri evolutive: cea mai utilă paranteză din tot documentul și cea mai des ignorată.

Celula. Structura procariotelor. La eucariote: învelișul, citoplasma fundamentală și cea structurată cu organitele, nucleul cu nucleoli, cromatină și acizii nucleici — tipuri și rol. A doua paranteză care contează: „enunțarea funcției fără descrierea mecanismelor". Nu trebuie să știi lanțul respirator ca să spui ce face mitocondria.

Diviziunea celulară. Ciclul celular, cromozomii și fusul de diviziune, mitoza și meioza — faze și importanță.

Ereditatea și variabilitatea. Legea purității gameților și legea segregării independente. Codominanța, ca abatere. Recombinarea prin schimb reciproc de gene. Mutații, clasificare, factori mutageni. Boli ereditare la om.

Clasa a X-a

Țesuturi. Vegetale: embrionare și definitive — epidermă, fundamentale, conducătoare, secretoare. Animale: epiteliale, conjunctive (inclusiv sângele), muscular striat și neted, nervos.

Funcțiile de nutriție. Fotosinteza — ecuație, etape, evidențiere, rolul pigmenților asimilatori, „fără mecanismul intim". Nutriția heterotrofă la fungi și la plante, simbioza la licheni, digestia la animale, sistemul digestiv la mamifere. Respirația aerobă și anaerobă, fermentațiile, sistemul respirator. Circulația: la plante absorbția apei și circulația sevelor, la animale sângele, inima și vasele. Excreția: transpirația la plante, rinichii la mamifere. Peste tot, și bolile corespunzătoare la om — manifestări, cauze, prevenire.

Funcțiile de relație. Sensibilitatea și mișcarea la plante. La animale: organele de simț, deficiențele senzoriale la om, măduva spinării și encefalul, bolile sistemului nervos. Locomoția: scheletul și musculatura membrelor.

Funcția de reproducere. La plante: asexuată și sexuată la angiosperme — floarea, fecundația, sămânța, tipurile de fructe. La om: sistemele reproducătoare și bolile cu transmitere sexuală.

Observația care schimbă felul în care înveți

Numără capitolele clasei a X-a. Plantele apar în patru locuri: țesuturi vegetale, fotosinteză, absorbție și circulația sevelor plus transpirație, reproducerea la angiosperme. Restul — digestie, respirație, circulație, excreție, simțuri, sistem nervos, locomoție, reproducere — e despre mamifere și despre om.

Se vede și în subiecte. La varianta 1 din sesiunea 2025, Subiectul al II-lea A era despre sânge și vase la mamifere (18 puncte), Subiectul al III-lea punctul 1 despre organele de simț și sistemul nervos (14 puncte), iar dintre cei cinci itemi cu alegere multiplă, patru vizau animale, om sau celula în general.

Ideea nu e că plantele nu contează. E că numele materiei induce în eroare la alegere, iar elevul care o alege crezând că scapă de sisteme de organe descoperă asta în martie. Comparația de conținut e în ce înveți la vegetală față de anatomie.

Mai e o particularitate: nu există un capitol separat „organele vegetative". Rădăcina, tulpina și frunza nu apar ca unități de sine stătătoare, ci distribuite în interiorul funcțiilor — rădăcina la absorbție, frunza la fotosinteză și transpirație, tulpina la circulația sevelor. Dacă înveți dintr-o culegere organizată pe organe, vei petrece timp pe morfologie descriptivă care nu se cere.

Ce NU intră (și de ce contează)

Ecologia nu intră. Ecosistem, biotop, biocenoză, relații interspecifice, impact antropic — toate aparțin celeilalte variante, cea de clasele a XI-a și a XII-a, al cărei titlu oficial este „Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană". La vegetală, conținuturile se opresc la funcția de reproducere.

Genetica moleculară nu intră. Structura ADN-ului, tipurile de ARN, funcția autocatalitică și heterocatalitică — sunt tot în programa de clasa a XII-a. La vegetală, acizii nucleici apar o singură dată, la capitolul „nucleu", și numai ca tipuri și rol. Genetica ta e mendeliană.

Ciclurile evolutive nu intră. Programa o spune explicit. Alternanța de generații la briofite sau la pteridofite nu ți se cere, deși multe manuale o conțin — e materie de clasă, nu de examen.

Un capitol pe care îl elimini corect valorează, la trei luni de examen, cât două capitole învățate bine.

Cât cântărește genetica, de fapt

Răspunsul scurt: 12 puncte garantate, la Subiectul al II-lea, partea B. Pe toate documentele oficiale pe care le-am verificat — modelul și variantele din 2025, plus modelul pentru 2026 — acolo a fost o problemă de genetică. Nu poate lipsi.

Mai apare, variabil, în itemii cu alegere multiplă de la I.C (de pildă unul despre numărul de cromozomi al celulelor rezultate din meioză — 2 puncte), în afirmațiile A/F și la Subiectul al III-lea punctul 2: în modelul oficial pentru sesiunea 2025, cerința a) de acolo era „precizarea a trei factori mutageni", 3 puncte, urmată de un argument de 3 puncte.

Deci între 12 și aproximativ 20 de puncte, în funcție de variantă. Un elev care decide că „nu se pricepe la genetică" și o sare pleacă la examen cu un plafon de 8, cu tot cu oficiu. Nu e o strategie, e o renunțare — mai ales că problema de la II.B are aceeași arhitectură de fiecare dată: două perechi de caractere, părinți precizați, F1, F2, întrebări despre gameți, genotipuri, procente și număr de combinații. Se antrenează. Tipurile de probleme, cu rezolvări, sunt în genetica la BAC biologie vegetală.

Tabel original: mitoză vs. meioză, citit ca instrument de examen

(element original Edvanti)

Tabelele din manuale sunt corecte și greu de folosit la examen, pentru că sunt organizate pe procese. Acesta e organizat pe întrebările care se pun efectiv, cu ultima coloană arătând unde ai văzut deja cerința într-un subiect real.

| Criteriu | Mitoză | Meioză | Cum apare în examen | |---|---|---|---| | Număr de diviziuni | una | două succesive: meioza I și meioza II | alegere multiplă; enunț afirmativ | | Celule rezultate | 2 | 4 | alegere multiplă; A/F | | Cromozomi în celulele-fiice | 2n, ca la celula-mamă | n, redus la jumătate | cel mai frecvent item de calcul: „o celulă cu 2n = 14 dă celule-fiice cu…" → n = 7 | | Ce se separă în anafază | cromatidele surori | anafaza I: cromozomii omologi; anafaza II: cromatidele surori | enunț afirmativ de 2 p; sursa nr. 1 de confuzie | | Identitate genetică | celule-fiice identice între ele și cu celula-mamă | celule-fiice diferite genetic | explicație de 3 p | | Unde are loc | celule somatice | celule din liniile germinative | completare I.A | | Recombinare genetică | nu | da — schimb reciproc de gene între cromozomii omologi, în profaza I | leagă capitolul „Diviziune" de „Ereditate"; util în minieseu | | Importanță | creșterea organismului, refacerea țesuturilor, înmulțirea la unicelulare | formarea gameților, menținerea constantă a numărului de cromozomi de la o generație la alta, sursă de variabilitate | cerință de tip „importanță", 2–3 p |

Cum se folosește. Acoperă coloana „Meioză" cu o foaie și reconstituie-o din memorie, criteriu cu criteriu. Apoi invers. Când poți face asta în ambele sensuri, ai acoperit realist 4–6 puncte din lucrare.

Greșeala care se repetă cel mai des: elevii scriu că „în meioză se reduce numărul de cromozomi la jumătate" și se opresc acolo, ca și cum reducerea s-ar întâmpla în ambele diviziuni. Reducerea are loc în meioza I, când se separă cromozomii omologi. Meioza II seamănă cu o mitoză și separă cromatidele. La un item care întreabă ce se separă în anafaza a II-a, răspunsul „cromozomii omologi" e greșit — omologii s-au dus deja, fiecare în altă celulă.

O problemă de genetică rezolvată pas cu pas

(element original Edvanti)

Problema de mai jos e scrisă de noi, după tiparul celei de la Subiectul al II-lea B. Rezolv-o singur întâi.

Enunț. La o specie de plante, culoarea florii este determinată de o pereche de gene alele — roșu (R) dominant față de alb (r) — iar înălțimea tulpinii, de altă pereche, situată pe altă pereche de cromozomi: tulpina înaltă (I) este dominantă față de tulpina pitică (i).

Se încrucișează o plantă cu flori roșii și tulpină pitică, homozigotă pentru ambele caractere, cu o plantă cu flori albe și tulpină înaltă, de asemenea homozigotă. Se obțin hibrizi în F1. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F1 se obțin în F2 16 combinații de factori ereditari.

Stabiliți a) genotipurile părinților; b) tipurile de gameți formați de organismele din F1; c) numărul combinațiilor din F2 dublu heterozigote și al celor dublu homozigote; genotipurile organismelor din F2 care au flori albe și tulpină înaltă; d) Completați problema cu o altă cerință pe care o formulați voi; rezolvați cerința propusă.

Rezolvare

a) Primul părinte: flori roșii (dominant) + homozigot → RR; tulpină pitică (recesiv, deci obligatoriu homozigot) → ii. Genotipul: RRii.

Al doilea părinte: flori albe (recesiv) → rr; tulpină înaltă (dominant) + homozigot → II. Genotipul: rrII.

b) Întâi obții F1. Părintele RRii formează un singur tip de gamet: Ri. Părintele rrII formează, de asemenea, un singur tip: rI.

Aici pierde lume puncte. Un părinte homozigot pentru ambele caractere formează un singur tip de gamet, nu patru. Regula: numărul tipurilor de gameți este 2 la puterea numărului de perechi heterozigote. RRii are zero perechi heterozigote → 2⁰ = 1 tip. RrIi are două → 2² = 4 tipuri.

Din Ri × rI rezultă F1: toți indivizii au genotipul RrIi, fenotipul flori roșii și tulpină înaltă. Fiind dublu heterozigoți, formează patru tipuri de gameți: RI, Ri, rI, ri, în proporții egale.

c) Încrucișezi RrIi × RrIi. Cei 4 × 4 gameți dau 16 combinații.

Dublu heterozigote (RrIi) se obțin din patru perechi de gameți: RI × ri, ri × RI, Ri × rI, rI × Ri. Deci 4 combinații din 16.

Dublu homozigote sunt patru genotipuri — RRII, RRii, rrII, rrii — și fiecare se obține într-un singur fel: RI × RI, Ri × Ri, rI × rI, ri × ri. Deci tot 4 combinații din 16.

Flori albe și tulpină înaltă. Flori albe înseamnă obligatoriu rr; tulpină înaltă înseamnă II sau Ii. Rezultă două genotipuri: rrII și rrIi. Numeric ocupă 3 din cele 16 combinații — rrII o dată (rI × rI), rrIi de două ori (rI × ri și ri × rI).

d) Baremul dă 2 puncte pentru formulare și 2 pentru rezolvare. Formulează ceva ce știi sigur să rezolvi, nu ceva impresionant.

Cerință propusă: Stabiliți procentul organismelor din F2 care au flori roșii și tulpină pitică.

Rezolvare: Flori roșii și tulpină pitică înseamnă genotipul R_ii, adică RRii sau Rrii. În cele 16 combinații din F2, acest fenotip apare de 3 ori (RRii o dată, Rrii de două ori). Procentul este 3/16 × 100 = 18,75%.

Două erori care apar constant

Confuzia dintre „combinații" și „genotipuri". F2 are 16 combinații de factori ereditari, dar numai 9 genotipuri distincte și 4 fenotipuri. Când cerința spune „numărul combinațiilor", răspunsul se raportează la cele 16.

Săritul peste punctul d). Dacă rămâi în pană de idei, ai trei formulări sigure care merg la aproape orice dihibridare: procentul unui fenotip din F2, numărul combinațiilor cu un anumit genotip, sau tipurile de gameți formate de un genotip dat din F2.

Un minieseu model, comentat pe barem

(element original Edvanti)

Minieseul valorează 10 puncte și are cel mai transparent barem din toată lucrarea: 6 puncte pentru cele șase noțiuni enumerate, câte unul fiecare; 2 puncte pentru coerența textului, în care fiecare noțiune e folosită corect și în corelație cu celelalte; 2 puncte pentru respectarea lungimii — maximum trei-patru fraze.

Citește încă o dată ultima condiție. Două puncte se dau pentru a te opri la timp. Un elev care scrie zece fraze frumoase pierde 2 puncte pentru exces, iar dacă a înghesuit acolo și o noțiune folosită greșit, mai pierde 2 pentru coerență. Din 10 rămân 6.

Model complet, tema „Fotosinteza"

Etapa 1 — enumerarea celor șase noțiuni, ca listă explicită, pentru că baremul le punctează individual

cloroplast, clorofilă a, dioxid de carbon, apă, glucoză, oxigen

Etapa 2 — textul, în trei fraze:

Fotosinteza se desfășoară în cloroplast, organit care conține pigmenți asimilatori, dintre care clorofila a absoarbe energia luminoasă. Folosind această energie, planta transformă dioxidul de carbon preluat din aer și apa absorbită de rădăcină în substanțe organice, dintre care rezultă glucoza. Ca produs secundar al procesului se eliberează oxigen, care este eliminat în atmosferă.

Cum se citește pe barem

| Componentă | Punctaj | Unde se vede în text | |---|---|---| | cloroplast | 1 p | „se desfășoară în cloroplast" | | clorofilă a | 1 p | „clorofila a absoarbe energia luminoasă" | | dioxid de carbon | 1 p | „dioxidul de carbon preluat din aer" | | apă | 1 p | „apa absorbită de rădăcină" | | glucoză | 1 p | „rezultă glucoza" | | oxigen | 1 p | „se eliberează oxigen" | | coerență | 2 p | fiecare noțiune are un rol în proces, nu e doar amintită | | lungime, maximum 3–4 fraze | 2 p | trei fraze | | Total | 10 p | |

Ce transformă un minieseu de 10 într-unul de 6

Noțiuni enumerate, dar neutilizate. Dacă scrii „oxigen" în listă și textul nu îl folosește nicăieri, punctul pentru noțiune se poate acorda, dar coerența se pierde: cerința spune explicit „în alcătuirea căruia fiecare noțiune este folosită corect, în corelație cu celelalte". Și noțiuni prea generale — „plantă", „lumină", „energie" sunt greu de contat ca specifice temei. Alege termeni care nu pot apărea în alt minieseu: cloroplast, clorofilă a, sevă brută, stomate.

Șablonul care funcționează la orice temă: fraza 1 — unde are loc și cu ce structuri; fraza 2 — ce intră și ce se întâmplă; fraza 3 — ce iese și ce rol are. Trei fraze, șase noțiuni, punct. Același tipar merge la „Țesutul muscular", „Respirația aerobă" sau „Mutațiile". Mai multe teme desfăcute sunt în ghidul de fotosinteză și nutriție autotrofă.

În ce ordine înveți

Ordinea din manual e cronologică. Ordinea eficientă e alta, pentru că unele capitole sunt precondiții, iar altele sunt insule.

1. Celula și diviziunea. Fără organite nu înțelegi fotosinteza, respirația sau digestia intracelulară. Fără mitoză și meioză nu ai de unde să știi de unde vin gameții. Două capitole care deblochează jumătate din materie.

2. Genetica, imediat după diviziune, cât timp meioza e proaspătă. Sunt cele 12 puncte garantate și, spre deosebire de restul materiei, se învață prin exerciții: zece probleme rezolvate de mână valorează mai mult decât trei recitiri ale teoriei.

3. Funcțiile de nutriție. Cel mai mare bloc de conținut și cel din care se scot cele mai multe puncte la Subiectul al II-lea A și la al III-lea. Include și problema de calcul, care e de obicei o cascadă de procente pe masa sângelui.

4. Țesuturile. Se învață repede, se uită repede, apar constant la I.B, la III.2 a) și ca temă de minieseu. Sunt memorare pură, deci le poți relua ieftin în recapitulări.

5. Funcțiile de relație și de reproducere. Volum mare, structură simplă.

6. Diversitatea lumii vii. Ultimul, contraintuitiv: e primul capitol din manual, dar e memorare de listă, deci se pierde repede dacă îl faci în septembrie. După ce știi cum respiră și cum se hrănesc organismele, caracterizarea regnurilor devine recapitulare, nu materie nouă.

În paralel, de la început: subiecte rezolvate. Unul complet, cu cronometru, o dată la două săptămâni. Nu ca să vezi ce notă iei, ci ca să nu descoperi în iunie itemul „formulați voi o cerință". Cum se așază etapele pe un calendar e în planurile de pregătire sau, dacă ești deja în primăvară, în planul pe trei luni.

Greșelile care costă cel mai mult

Înveți din culegerea de anatomie. Se întâmplă mai des decât ai crede, pentru că librăriile pun cele două culegeri una lângă alta și amândouă scriu „Biologie, bacalaureat" pe copertă. Caută mențiunea „clasele a IX-a și a X-a".

Scrii explicații ca definiții. La „Explicați rolul valvulelor semilunare", răspunsul „sunt situate la baza arterelor" descrie, nu explică. Explicația conține un efect: împiedică întoarcerea sângelui din artere în ventricule. Cele 3 puncte se dau pe legătura cauzală.

Nu scrii etapele la problema de calcul. Cerința spune explicit „Scrieți toate etapele parcurse". Baremul dă câte 2 puncte pe etapă, iar nota de sub el precizează că, pentru raționamentul corect neînsoțit de calcule, se acordă jumătate din punctaj. Rezultatul final scris singur e o cale sigură de a pierde 3 puncte din 6.

Tratezi Subiectul I ca pe încălzire. Sunt 30 de puncte, exact cât Subiectul al III-lea, și se rezolvă în 20–25 de minute — cel mai bun raport efort/punctaj din lucrare.

Pasul următor cu Edvanti

(recomandare Edvanti)

Până aici ai harta: ce intră, cât valorează, în ce ordine. Ce nu se rezolvă dintr-un articol e antrenamentul — cineva care se uită pe ce ai scris efectiv și îți spune de ce cerința aia de explicație a luat 1 punct din 3, nu doar că a luat.

Cursul de Biologie Vegetală Edvanti e construit pe materia claselor a IX-a și a X-a, cu cursuri live pe fiecare capitol, înregistrări la care te întorci, materiale schematizate și rezolvări la subiectele din anii trecuți. Ai și mentori pentru întrebările dintre cursuri, și un psiholog acreditat în echipă, pentru perioadele în care problema nu mai e materia.

Dacă încă nu ești sigur că vegetala e alegerea potrivită, o ședință de strategie — aproximativ o oră cu un reprezentant — se termină cu un plan scris, nu cu o prezentare de curs.

Nu promitem note. Scrie asta și pe prima pagină a site-ului nostru.

Întrebări frecvente

Biologie vegetală și animală e mai ușoară decât anatomia? E diferită, nu mai ușoară. Are volum de memorare comparabil, dar mai puține mecanisme fiziologice fine și fără genetică moleculară. În schimb are diversitatea lumii vii, care e un capitol de listă lungă, și genetica mendeliană, care cere calcul. Comparația pe conținut e în articolul dedicat, iar decizia propriu-zisă, cu criterii, în anatomie sau vegetală.

Cât durează proba și ce punctaj îmi trebuie ca să promovez? Trei ore. Ai nevoie de minimum 50 de puncte, adică nota 5, la fiecare probă scrisă, plus media 6 pe cele trei probe. Cele 10 puncte din oficiu intră în calcul, deci pragul real de conținut e 40 de puncte din 90. Cum se ajunge acolo e în cum iei 5, 8 sau 10 la biologie vegetală.

Am voie cu calculator la problema de calcul? Practic, calculele din baremele publicate — procente aplicate succesiv — se pot face de mână.

Pot să dau biologie vegetală dacă am făcut biologie doar în clasele a XI-a și a XII-a? Programa condiționează varianta aleasă de studiul disciplinei în clasele corespunzătoare. Verifică la secretariatul liceului înainte de înscriere — are consecințe procedurale, nu doar de pregătire.

Continuă cu

Autor: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 30 august 2026 Jurnalul modificărilor: 30.08.2026 — publicare inițială. Structura probei și punctajele au fost verificate pe patru bareme oficiale E.d) biologie vegetală și animală: modelul pentru 2025, variantele 1 și 4 din sesiunea 2025 și modelul pentru 2026. Următoarea actualizare obligatorie: la publicarea modelului de subiect pentru sesiunea 2027 și a ordinului final de organizare.

Autor: Echipa Edvanti · Reviewer: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 2026-08-30