Sursele istorice la BAC: cum găsești răspunsul în text

Douăzeci din cele 30 de puncte ale Subiectului I și 26 din cele 30 ale Subiectului al II-lea se iau exclusiv din text. Nu din ce știi — din ce scrie acolo. Când o cerință spune „din sursa dată" sau „pe baza sursei date", informația trebuie să vină din fragmentul tipărit, chiar dacă tu ai în cap o variantă mai bună. Un răspuns corect istoric, dar care nu se regăsește în sursă, nu se punctează.

Mai jos e tehnica de citire, distincția dintre răspuns literal și răspuns reformulat, și o sursă-model cu șase cerințe rezolvate.

Ce înseamnă, exact, „pe baza sursei"

Cerințele de la Subiectele I și II folosesc trei formulări care par sinonime și nu sunt.

„din sursa A" / „din sursa dată" — informația se ia din text. Poți să o citezi sau să o reformulezi, dar conținutul trebuie să existe acolo. Baremele oficiale confirmă asta cu formula „se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț)".

„precizat(ă) în sursa A" — la fel, cu accent pe faptul că elementul e numit explicit în text: un nume propriu, o instituție, un document.

„pe baza sursei date" — apare la itemul cu punctul de vedere. Formulezi tu o afirmație, dar o susții cu informații luate din text. Opinia e a ta, dovezile sunt ale sursei.

Prin contrast, cerințele care nu trimit la sursă: „Prezentați două acțiuni desfășurate de România…", „Menționați o asemănare între…", „Argumentați, printr-un fapt istoric relevant…". Acolo sursa nu ajută cu nimic.

Deci primul lucru pe care îl faci la examen, înainte să citești sursele: parcurgi cerințele și marchezi cu un semn itemii care cer text și cu altul pe cei care cer memorie. Durează un minut.

Când răspunsul e literal și când trebuie reformulat

Literal — la itemii de 2 și 3 puncte care cer un nume, un secol, o instituție, un document. Nu inventezi nimic. Cauți în text și copiezi. Dacă sursa spune „guvernul condus de P. Groza", răspunsul e „guvernul condus de P. Groza". Nu „guvernul comunist instalat cu sprijin sovietic", oricât de adevărat ar fi.

Literal, dar decupat — la itemii care cer „două informații referitoare la X". Copiezi două fragmente distincte, fiecare purtând o informație diferită. Riscul e să copiezi de două ori aceeași idee, în cuvinte diferite: se punctează o dată.

Reformulat — în două situații. Prima: când cerința întreabă ceva ce textul spune indirect. Sursa scrie „la 12 mai 1848", cerința întreabă secolul, iar „al XIX-lea" nu apare nicăieri în text. A doua: punctul de vedere de la itemul de 10 puncte, unde formulezi o afirmație de sinteză și abia apoi o susții cu citate.

Regula practică: dacă cerința cere o informație, copiezi; dacă cerința cere o judecată, formulezi și apoi copiezi ca sprijin.

Cum citești sursa, în ordine

Nu de la început la sfârșit. Ordinea care economisește timp e alta

Citești cerințele întâi. Toate. Îți dai seama ce cauți înainte să cauți.
Citești sursa o dată, repede, ca să prinzi tema și perioada.
Recitești cu creionul, subliniind numele proprii, datele, documentele și conectorii cauzali („din această cauză", „întrucât", „drept urmare"). Conectorii sunt bilete gratuite pentru itemul de cauză-efect: autorul ți-a marcat deja legătura.
Rezolvi itemii literali, apoi pe cei care cer selecție și structură — cauză-efect și punctul de vedere.
Rezolvi la final itemii de memorie, care nu depind de text.

Sursa-model, cu cerințe rezolvate

Element original Edvanti. Textul de mai jos este scris de noi, în tiparul surselor de examen; nu este un citat dintr-o lucrare publicată. Conținutul istoric este cel din programa de bacalaureat.

Sursă. Convenția semnată la Paris în august 1858 stabilea pentru Moldova și Țara Românească instituții separate: doi domni, două adunări, două guverne. Textul nu interzicea însă explicit ca aceeași persoană să fie aleasă în ambele Principate, iar oamenii politici de la Iași și de la București au exploatat această omisiune. Adunarea electivă a Moldovei l-a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza la 5 ianuarie 1859, iar adunarea din Țara Românească a repetat alegerea la 24 ianuarie. Puterile garante au acceptat situația abia după doi ani, iar unirea deplină a instituțiilor a fost proclamată în ianuarie 1862, când Bucureștiul a devenit capitala noului stat, numit România.

Domnia lui Cuza a fost scurtă și legiferantă. Secularizarea averilor mănăstirești, votată în 1863, a trecut în proprietatea statului o parte însemnată din suprafața agricolă a țării și a tăiat o sursă de venit a mănăstirilor închinate. Legea rurală din 1864 a desființat obligațiile feudale ale țăranilor și i-a împroprietărit, dar loturile erau mici, iar despăgubirea către foștii stăpâni trebuia plătită statului timp de cincisprezece ani. Din acest motiv, o parte dintre cei împroprietăriți și-au vândut sau arendat pământul în deceniile următoare. În același an, Legea instrucțiunii publice a stabilit învățământul primar obligatoriu și gratuit, iar Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris a sporit atribuțiile domnului și a introdus o a doua cameră legislativă. Cuza a fost înlăturat de la conducere în februarie 1866, de o coaliție a adversarilor săi politici.

Cerința 1. Numiți documentul internațional semnat în 1858, precizat în sursa dată. (2 puncte)

Răspuns: Convenția de la Paris.

Literal. Apare în prima propoziție. Nu e nevoie de propoziție completă — baremul acceptă răspunsul „prin precizare/menționare sau în enunț".

Cerința 2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. (2 puncte)

Răspuns: Secolul al XIX-lea.

Reformulat, dar dedus direct. Sursa dă anii 1858, 1859, 1862, 1863, 1864, 1866. Cuvântul „secol" nu apare nicăieri. Scrierea unui an în loc de secol nu ia punctul.

Cerința 3. Menționați o lege adoptată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza și o prevedere a acesteia, la care se referă sursa dată. (6 puncte)

Răspuns: Legea instrucțiunii publice, din 1864. Aceasta a stabilit că învățământul primar este obligatoriu și gratuit.

Două componente, 3 + 3 puncte. Dacă scrii doar „Legea instrucțiunii publice", iei 3 din 6. Prevederile trebuie luate din sursă, nu din manual — aici sursa le dă.

Cerința 4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Legea rurală din 1864. (6 puncte)

Răspuns: Legea rurală „a desființat obligațiile feudale ale țăranilor și i-a împroprietărit". Totodată, „loturile erau mici, iar despăgubirea către foștii stăpâni trebuia plătită statului timp de cincisprezece ani".

Două informații distincte, ambele din text. Capcana: să scrii „i-a împroprietărit pe țărani" și „țăranii au primit pământ" — sunt aceeași informație spusă de două ori și se punctează o dată.

Cerința 5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, susținându-l cu două informații selectate din sursă. (10 puncte)

Răspuns: Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a fost o soluție politică găsită de români pentru a obține unirea, în condițiile în care marile puteri nu o prevăzuseră. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Convenția de la Paris „stabilea pentru Moldova și Țara Românească instituții separate: doi domni, două adunări, două guverne", iar textul ei „nu interzicea însă explicit ca aceeași persoană să fie aleasă în ambele Principate, iar oamenii politici de la Iași și de la București au exploatat această omisiune".

Prima propoziție este punctul de vedere: 4 puncte, dar numai dacă restul răspunsului există. Cele două citate: 3 + 3. Baremul spune explicit că „nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile". Formula „Informațiile care susțin punctul de vedere sunt:" nu e obligatorie, dar face structura vizibilă pentru corector.

Cerința 6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român și-a consolidat poziția internațională în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. (4 puncte)

Răspuns: Un fapt istoric relevant este participarea României la Războiul din 1877–1878 alături de Rusia, împotriva Imperiului Otoman. Parlamentul a proclamat independența de stat în mai 1877, iar armata română a luptat la Plevna, în sudul Dunării. Independența a fost recunoscută internațional prin hotărârile Congresului de la Berlin din 1878, deoarece statutul juridic al României nu putea fi modificat fără acordul marilor puteri europene. Așadar, războiul din 1877–1878 a transformat autonomia sub suzeranitate otomană într-o independență recunoscută de Europa.

Cerința asta nu are legătură cu sursa. Faptul e ales din cunoștințele proprii, sunt date două informații despre el, iar cele două cuvinte îngroșate sunt cerute nominal de barem: „utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)".

Trei greșeli de citire care costă constant

Sari peste ghilimele. Sursele conțin fragmente citate în interiorul lor. Sunt aproape întotdeauna informația cea mai punctabilă, pentru că vin din documentul de epocă.

Ignori conectorii. „Din această cauză", „întrucât", „drept urmare" — fiecare marchează o pereche cauză-efect deja construită de autor, exact ce cere itemul de 7 puncte. Detaliile în cauză și efect: formulări corecte și capcane.

Confunzi perioada sursei cu perioada cerinței. Sursa poate vorbi despre 1858–1866, iar itemul 6 să ceară fapte din 1878–1900. Subliniază intervalul din fiecare cerință înainte să scrii.

Pasul următor cu Edvanti

(recomandare Edvanti)

Tehnica de citire se învață dintr-un articol. Automatizarea ei nu — pentru asta ai nevoie de zece-cincisprezece surse rezolvate și corectate, cu cineva care îți spune de ce răspunsul tău la itemul 5 e o parafrază și nu un punct de vedere.

Cursul de istorie Edvanti lucrează pe rezolvări la subiectele de BAC din anii trecuți, cu cursuri live pe temele din programă, materiale schematizate și mentori 24/7, la care poți întreba între lecții. Există și înregistrări.

Nu promitem note. Promitem că ajungi în iunie știind ce cere fiecare verb din enunț.

Întrebări frecvente

Pot să copiez pur și simplu din sursă? La itemii care cer informații din sursă, da — baremul acceptă explicit „citat din sursă". La punctul de vedere, nu: acolo copierea fără o afirmație proprie nu se punctează.

Trebuie să știu cine e autorul sursei? Nu. Nu se cere niciodată să comentezi autorul sau credibilitatea lui. Sursa e material de lucru, nu obiect de analiză critică.

Ce fac dacă nu găsesc răspunsul în sursă? Recitește cerința. În 90% dintre cazuri, cerința cerea altceva decât ai căutat — un secol în loc de un an, o prevedere în loc de un document, o informație despre X în loc de o informație despre Y. Și verifică dacă itemul chiar spune „din sursă"; dacă nu spune, răspunsul e din memorie. Despre cum se antrenează asta metodic: metode de învățare pentru BAC (în lucru).

Continuă cu

Autor: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 31 august 2026 Jurnalul modificărilor: 31.08.2026 — publicare inițială. Formulările de cerințe și citatele din barem urmează subiectul și baremul oficial al sesiunii 2026, proba E.c) Istorie, varianta 2. Sursa-model este text original Edvanti.