ProiectDraftVerificat la 2026-08-31sursă oficială ↗

BAC Istorie 2027: programa, structura examenului și planul de pregătire

Istoria este proba obligatorie a profilului (E.c) pentru filiera teoretică, profil umanist, și pentru mai multe specializări vocaționale. Durează trei ore, are trei subiecte a câte 30 de puncte și 10 puncte din oficiu. Materia e finită: patru domenii de conținut, nouă teme. Particularitatea ei, pe care aproape nimeni nu ți-o spune la timp: la istorie, forma răspunsului este produsul. Poți ști perfect ce s-a întâmplat în 1918 și să iei zero pe un item de 7 puncte fiindcă nu ai scris cuvântul „cauză".

Restul acestei pagini îți arată exact ce cere baremul la fiecare item și îți dă trei răspunsuri model, comentate propoziție cu propoziție.

Cuprins

Proba, în cifre

Proba E.c) o dau candidații de la filiera teoretică, profil umanist, toate specializările, și cei de la filiera vocațională — profil artistic, sportiv, teologic, plus anumite specializări de la profilul pedagogic. Timp de lucru efectiv: trei ore. Trei subiecte a câte 30 de puncte, 10 din oficiu, iar nota se obține împărțind punctajul total la zece.

Două reguli scrise în capul fiecărui barem, pe care merită să le citești o dată în viață

„Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor." „Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracţiuni de punct."

Prima înseamnă că nu există o formulare unică pe care trebuie să o reproduci. A doua înseamnă că itemii se plătesc în trepte fixe. Nu există 4,5 puncte pe un item de 7.

Dacă încă nu știi sigur dacă dai istorie, verifică întâi ce probe îți impune profilul tău.

Subiectul I, item cu item

Primești două surse, A și B, fragmente din lucrări de istorie, și șapte cerințe. Sursele sunt pe aceeași temă, dar spun lucruri parțial diferite — ăsta e tot mecanismul itemului 4. Distribuția punctelor, așa cum apare în baremele oficiale | Item | Ce cere | Puncte | |---|---|---| | 1 | Numiți un element precizat într-una dintre surse | 2 | | 2 | Precizați o informație din cealaltă sursă | 2 | | 3 | Menționați câte un element din sursa A, respectiv din sursa B | 3 + 3 = 6 | | 4 | Scrieți litera sursei care susține o afirmație dată | 3 | | 5 | Scrieți o relație cauză-efect între două informații selectate din una dintre surse, precizând rolul fiecăreia | 7 | | 6 | Prezentați două fapte istorice dintr-o perioadă dată (din cunoștințe proprii) | 2 + 4 = 6 | | 7 | Menționați o asemănare între două fapte dintr-o perioadă dată | 4 | | | Total | 30 |

Itemii 1–5 se rezolvă exclusiv din text. Itemii 6 și 7 se rezolvă exclusiv din capul tău. Zece puncte de memorie și douăzeci de citire atentă, așezate una lângă alta.

Trei lucruri care se pierd sistematic Itemul 4 valorează 3 puncte pentru o singură literă. Baremul spune, textual, „3 puncte pentru scrierea literei B". Cine scrie un paragraf de justificare ia aceleași 3 puncte, dar a pierdut patru minute.

Itemul 6 are punctaj în două trepte. Câte 1 punct pentru menționarea fiecărui fapt și câte 2 pentru prezentarea lui, adică pentru „o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric". Dacă scrii „România a participat la constituirea Tratatului de la Varșovia și la constituirea CAER", ai două menționări: 2 puncte din 6.

Itemul 7 pedepsește surplusul, nu lipsa. Baremul zice: „Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații)." Dacă se cere ce au în comun două practici politice din 1991–1999 și tu scrii trei rânduri despre alegeri fără să formulezi asemănarea ca atare — „ambele au caracter democratic" — ai scris în jurul răspunsului, nu răspunsul.

Subiectul al II-lea, item cu item

O singură sursă, mai lungă, și șase cerințe. Aici stau cele mai mari punctaje individuale din toată lucrarea.

| Item | Ce cere | Puncte | |---|---|---| | 1 | Numiți un element precizat în sursă | 2 | | 2 | Precizați secolul la care se referă sursa | 2 | | 3 | Menționați un element și o caracteristică/prevedere a lui | 3 + 3 = 6 | | 4 | Menționați, din sursă, două informații despre un subiect dat | 3 + 3 = 6 | | 5 | Formulați un punct de vedere pe baza sursei, susținut cu două informații din sursă | 4 + 3 + 3 = 10 | | 6 | Argumentați o afirmație printr-un fapt istoric relevant | 4 | | | Total | 30 |

Itemul 2 e cel mai ieftin punct din lucrare. Secolul. Sursa spune „la 12 mai 1848" — răspunsul e „al XIX-lea". Se pierde de fiecare dată de către elevi care scriu „1848", pentru că nu au citit verbul.

Itemul 5 e itemul-capcană al examenului. Zece puncte, și baremul are o regulă pe care trebuie să o știi pe de rost

„Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația."

Tradus: doar opinia = zero. Doar două citate = zero. Punct de vedere plus două informații = 10. Punct de vedere plus o informație = 7.

Itemul 6 nu are legătură cu sursa. E o afirmație generală — „o acțiune din politica internă a statului român din perioada 1863–1883 a contribuit la modernizarea acestuia" — pe care o argumentezi din cunoștințe proprii. Baremul cere trei ingrediente simultan: un fapt istoric relevant, două informații despre el și conectorii de cauzalitate („deoarece", „pentru că") și de concluzie („așadar", „astfel").

Tehnica de citire a sursei, cu model rezolvat, e în cum găsești răspunsul în sursa istorică.

Subiectul al III-lea: eseul

Un eseu de aproximativ două pagini, pe o temă dată, cu patru cerințe listate în enunț. Cele 30 de puncte se împart în două blocuri Informația istorică — 24 de puncte, distribuite pe cele patru cerințe. Structura tipică

  • un fapt istoric prezentat: 2 puncte pentru menționare + 3 pentru prezentare (două informații + relația cauză-efect); cu o singură informație, 1 punct în loc de 3;
  • două fapte doar menționate: 3 + 3 = 6 puncte;
  • un fapt precizat + două aspecte despre el: 2 + 3 + 3 = 8 puncte;
  • un punct de vedere formulat (1 punct) + susținut printr-un argument istoric (4 puncte).

Ordonarea și exprimarea ideilor — 6 puncte, pe care le iei fără să știi istorie în plus: limbaj istoric adecvat (2 puncte, 1 dacă parțial), structurarea eseului în introducere – cuprins – concluzie (1 punct), respectarea succesiunii cronologice/logice (2 puncte, 1 dacă parțial), respectarea limitei de spațiu (1 punct).

Sunt 0,6 din notă, luate prin trei decizii mecanice: scrii un paragraf de introducere și unul de concluzie, tratezi cerințele în ordinea din enunț, te oprești pe la două pagini.

Repartiția exactă pe cerințe diferă de la o variantă la alta. Ce nu se schimbă: 24 pentru conținut, 6 pentru formă. Structura completă, cu un model integral, e în cum se scrie eseul de la Subiectul al III-lea.

Tabelul verbelor: ce cere fiecare cerință

Cerințele la istorie folosesc un vocabular închis, de vreo opt verbe, și fiecare verb are un contract precis cu baremul. Tabelul de mai jos e instrumentul pe care l-aș pune pe perete.

| Verbul din enunț | Unde apare de obicei | Ce trebuie să conțină răspunsul | Ce îl invalidează | |---|---|---|---| | Numiți | S I.1, S II.1 | Un nume, termen sau instituție, din sursă | Nu e nevoie de propoziție și nici de adaosuri | | Precizați (secolul) | S II.2 | Secolul, ca ordinal: „al XIX-lea" | Scrierea anului în loc de secol | | Precizați (o informație) | S I.2 | O informație din sursă, citată sau reformulată | Informație care nu e în sursă | | Menționați … respectiv … | S I.3 | Două elemente, câte unul din fiecare sursă | Ambele luate din aceeași sursă | | Scrieți litera | S I.4 | O literă: A sau B | Nimic altceva nu e cerut | | Scrieți o relație cauză-efect | S I.5 | Două informații din sursă + cuvintele „cauză" și „efect" atribuite explicit | Legătură corectă logic, dar neetichetată; informații din afara sursei | | Prezentați | S I.6, S III | Faptul + două informații despre el | Enumerarea faptului ia doar punctajul de menționare | | Menționați o asemănare | S I.7 | Asemănarea formulată ca atare | Descrierea faptelor fără a numi ce au în comun | | Formulați un punct de vedere, susținându-l cu… | S II.5 | Opinia plus informațiile din sursă, împreună | Doar opinia sau doar informațiile: 0 p | | Argumentați | S II.6, S III | Fapt relevant + două informații + conector cauzal + conector de concluzie | Lipsa conectorilor; fapt în afara perioadei | | Elaborați un eseu | S III | Toate cerințele din enunț, în ordine, cu introducere și concluzie | Ignorarea unei cerințe; dezordinea cronologică |

Un singur lucru de reținut, dacă reții doar unul: verbul îți spune cât scrii. „Numiți" e un cuvânt. „Menționați" e o propoziție. „Prezentați" sunt două informații. „Argumentați" e un paragraf cu conectori. Cine scrie la fel de mult la fiecare item pierde timp la începutul lucrării și puncte la sfârșitul ei.

Trei modele de răspuns, comentate

Element original Edvanti. Sursele și cerințele sunt scrise de noi, în tiparul oficial; comentariile arată de unde vine fiecare punct.

Model 1 — relația cauză-efect, 7 puncte

Fragmentul de sursă:

„Reforma agrară din 1864 i-a împroprietărit pe țăranii clăcași, dar loturile primite erau mici, iar despăgubirea trebuia plătită statului timp de cincisprezece ani. Din acest motiv, o parte însemnată dintre cei împroprietăriți și-au vândut sau arendat pământul în deceniile următoare."

Cerința: Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursă, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

Răspuns model:

Cauză: loturile primite erau mici, iar despăgubirea trebuia plătită statului timp de cincisprezece ani. Efect: o parte însemnată dintre cei împroprietăriți și-au vândut sau arendat pământul în deceniile următoare.

Comentariu, pe bucăți:

  • Cuvintele „Cauză:" și „Efect:" — aici se ia punctul. Baremul cere „precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații", iar rolul se precizează prin cuvântul însuși, nu prin subînțeles.
  • „loturile primite erau mici… cincisprezece ani" — informație selectată din sursă, aproape citată. Dacă aș fi scris „țăranii erau săraci", ar fi fost o informație din afara sursei și itemul ar fi picat.
  • „și-au vândut sau arendat pământul" — a doua informație, tot din sursă.

Ce nu ia punctul: „Reforma agrară din 1864 a avut consecințe negative pentru țărani." Istorie corectă, zero puncte: nu sunt două informații selectate din sursă și nu e precizat rolul niciuneia.

Model 2 — punctul de vedere susținut, 10 puncte

Fragmentul de sursă:

„Constituția adoptată în iulie 1866 nu menționa în niciun articol suzeranitatea otomană, deși aceasta era încă în vigoare din punct de vedere juridic. Textul stabilea că statul se numește România și că este o monarhie constituțională ereditară. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn și de Reprezentanța Națională, alcătuită din două camere."

Cerința: Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Constituția din 1866, susținându-l cu două informații selectate din sursă. (10 puncte)

Răspuns model:

Constituția din 1866 exprimă voința de afirmare a independenței statului român. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Constituția „nu menționa în niciun articol suzeranitatea otomană, deși aceasta era încă în vigoare din punct de vedere juridic" și textul „stabilea că statul se numește România".

Comentariu:

  • Prima propoziție este punctul de vedere. Cele 4 puncte se acordă pentru ea — dar numai dacă restul răspunsului există. Singură, valorează zero.
  • „Informațiile care susțin punctul de vedere sunt:" — formula nu e obligatorie, dar face vizibil pentru corector că ai livrat structura cerută. Costă cinci cuvinte.
  • Cele două citate aduc 3 + 3 puncte. Sunt selectate din sursă, nu reformulate din memorie, și amândouă susțin efectiv afirmația.

Ce ia doar 7 puncte: același răspuns, cu un singur citat. Ce ia zero: „Consider că Constituția din 1866 a fost o constituție modernă și liberală, care a pus bazele statului român." Punct de vedere frumos, nicio informație din sursă.

Model 3 — argumentul, 4 puncte

Cerința: Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România a desfășurat acțiuni de politică externă cu caracter autonom în perioada 1964–1968. (4 puncte)

Răspuns model:

Un fapt istoric relevant este refuzul României de a participa, în august 1968, la intervenția militară a statelor din Tratatul de la Varșovia în Cehoslovacia. România era membră a Tratatului de la Varșovia din 1955, iar trupele sale nu au trecut granița alături de celelalte armate ale alianței. Această poziție a fost condamnată public de conducerea de la București, deoarece intervenția încălca principiul neamestecului în treburile interne pe care regimul îl invoca în relațiile cu Uniunea Sovietică. Așadar, refuzul din 1968 arată că politica externă a României avea, în acei ani, o marjă de autonomie față de linia sovietică.

Comentariu: faptul istoric e numit în prima propoziție și e în perioada cerută (Declarația din aprilie 1964 ar fi fost la fel de bună); cele două informații despre el sunt apartenența la Tratatul de la Varșovia din 1955 și neparticiparea trupelor; iar „deoarece" și „Așadar" sunt conectorul de cauzalitate și cel de concluzie.

Cele două cuvinte îngroșate nu sunt stilistică. Baremul le cere nominal: „utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)". Un elev care știe perfect ce s-a întâmplat în 1968 și scrie trei propoziții fără ele nu a livrat un argument în sensul baremului.

Mai multe perechi de acest tip sunt în formulări corecte și capcane la cauză-efect.

Programa: patru domenii, nouă teme

Programa de examen la istorie e una dintre cele mai scurte din tot bacalaureatul. Patru domenii de conținut, nouă teme, toate din materia clasei a XII-a.

A. Popoare și spații istorice

  1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.

B. Oamenii, societatea și lumea ideilor 2. Secolul XX — între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa. 3. Constituțiile din România.

C. Statul și politica 4. Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele IX–XVIII). 5. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII–XX). 6. România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă. Construcția democrației postdecembriste.

D. Relațiile internaționale 7. Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității. 8. România și concertul european; de la „criza orientală" la marile alianțe ale secolului XX. 9. România în perioada „Războiului Rece".

Competențele evaluate sunt tot patru, iar în lista lor apar formulări ca „evidențierea relației cauză-efect", „formularea, în scris, a unor opinii", „selectarea și comentarea surselor istorice pentru a susține/combate un punct de vedere", „utilizarea adecvată a coordonatelor temporale".

Uită-te la verbele de acolo. Nu scrie nicăieri „cunoașterea evenimentelor". Programa spune, în limbaj oficial, exact ce zicem noi de la început.

**** Programa pentru sesiunea 2027 nu era publicată la 31 august 2026. Cea de mai sus este programa în vigoare, aprobată prin OMECTS nr. 4800/2010 și menținută pentru sesiunile ulterioare. În anii cu programe reduse (2021), tema 8 a fost limitată la faptele de dinainte de 1920 — restricție care nu se mai aplica în 2026. Confirmăm formularea exactă când apare anexa pentru 2027.

Cronologia minimă

Nu ai nevoie de sute de date. Ai nevoie să nu ratezi încadrarea în perioadă, pentru că cerințele sunt aproape întotdeauna delimitate temporal. Un fapt istoric corect, dar din afara intervalului cerut, valorează zero.

Autonomii și instituții (sec. IX–XVIII): 1247 — Diploma cavalerilor ioaniți; 1330 — Posada; 1359 — Bogdan I în Moldova; 1600 — unirea celor trei țări sub Mihai Viteazul; 1699 — pacea de la Karlowitz; 1711 în Moldova și 1716 în Țara Românească — regimul fanariot.

Diplomație și conflict (sec. XIV–XVI): 1396 — Nicopole; 1444 — Varna; 1456 — Belgrad; 1475 — Vaslui; 1476 — Războieni; 1497 — Codrii Cosminului; 1499 — tratatul de la Hârlău.

Statul român modern: 1774 — Kuciuk-Kainargi; 1775 — Bucovina; 1812 — Basarabia; 1821 — mișcarea lui Tudor Vladimirescu; 1831–1832 — Regulamentele Organice; 1848 — revoluția, Blaj și Islaz; 1859 — dubla alegere a lui Cuza; 1862 — unirea deplină; 1864 — Legea rurală, Legea instrucțiunii publice, Statutul Dezvoltător; 1866 — Constituția; 1877–1878 — independența și Congresul de la Berlin; 1881 — Regatul; 1883 — tratatul cu Puterile Centrale; 1916 — intrarea în Primul Război Mondial; 1917 — Mărăști, Mărășești, Oituz; 1918 — Basarabia, Bucovina, Alba Iulia; 1920 — Trianon.

Secolul XX, constituțiile și Războiul Rece: 1923 și 1938 — constituțiile interbelice; 1940 — pierderile teritoriale; 23 august 1944; 6 martie 1945 — guvernul Groza; 30 decembrie 1947 — abdicarea regelui Mihai I; 1948 — Constituția RPR și naționalizarea; 1949 — CAER și începutul colectivizării, încheiată în 1962; 1955 — Tratatul de la Varșovia și admiterea în ONU; 1958 — retragerea trupelor sovietice; 1964 — „Declarația din aprilie"; 1965 — Constituția RSR; 1968 — refuzul intervenției în Cehoslovacia; decembrie 1989; 1991 — Constituția României; 2003 — revizuirea ei; 2004 — NATO; 2007 — Uniunea Europeană.

Cam optzeci de repere, care acoperă încadrarea la aproape orice cerință. Le găsești ordonate pe teme în cronologia de istorie pentru BAC, iar pentru repetiție activă, în instrumentul de cronologie (în lucru).

Ordinea în care înveți

Aproape toți încep cu tema 1 din programă și abandonează pe la tema 4, în martie. Ordinea de mai jos e construită invers: pe cât de repede transformă efortul în puncte.

1. Structura probei și baremul, prima săptămână. Înainte de orice conținut. Citești un subiect complet și baremul lui în paralel, cerință cu cerință. Nu ca să rezolvi — ca să vezi ce se plătește. E singura activitate de la istorie care îți crește nota fără să înveți niciun fapt nou. Ghidul de barem (în lucru).

2. Subiectele I și II, pe surse, luni întregi. 60 din cele 90 de puncte se iau din tehnică, iar tehnica se antrenează. Un subiect pe săptămână, cu ceasul pornit, apoi corectat singur cu baremul, notând tipul de pierdere, nu punctajul. Aici sunt subiectele și baremele din anii trecuți.

3. Statul român modern și secolul XX, în paralel. Temele care apar cel mai des la Subiectul al III-lea și care alimentează itemii 6 și 7.

4. Evul Mediu, apoi romanitatea și constituțiile. Evul Mediu are mai puține date, mai multe nume și risc mare de confuzie între secole. Romanitatea e o listă de autori și de teorii; constituțiile, un tabel comparativ. Toate trei se rețin bine în ultimele săptămâni.

5. Trei eseuri scrise integral, cu mâna, în ultimele șase săptămâni. Nu treizeci. Trei, cronometrate, pe teme diferite. Diferența față de cineva care a citit treizeci de modele se vede în primele zece minute de examen.

Cum se așază asta peste restul materiilor: planul pe șase luni și ghidul de planuri de învățare.

Greșelile care costă cel mai mult

Le enumerăm în ordinea punctelor pierdute, nu în ordinea frecvenței.

Povestești în loc să formulezi. Cea mai scumpă. Elevul știe subiectul, scrie o pagină bună despre Marea Unire și nu răspunde niciodată la cerința exactă. Un răspuns lung care ocolește verbul din enunț se punctează la fel ca o pagină goală.

Nu etichetezi cauza și efectul. Șapte puncte la Subiectul I, plus punctajul de prezentare din eseu. Două cuvinte.

Formulezi punctul de vedere fără informații, sau invers. Zece puncte care devin zero printr-o omisiune de formă. Exemple, în cum se punctează subiectele la istorie.

Confunzi „menționați" cu „prezentați". Patru puncte la Subiectul I și încă vreo trei în eseu.

Ieși din perioada cerută. Un fapt corect din 1985 la o cerință despre 1949–1980 nu ia niciun punct. Subliniază intervalul înainte să te apuci de gândit. Reversul: scrii din memorie la itemi care cer explicit „din sursă".

Înveți fără să scrii. Citirea unei sinteze creează impresia de stăpânire a materiei fără să antreneze niciuna dintre cele patru competențe evaluate. Metode de învățare pentru BAC (în lucru).

Pasul următor cu Edvanti

(recomandare Edvanti)

Problema care rămâne după ce citești pagina asta e că nu poți să te corectezi singur la infinit. Poți să înveți tabelul verbelor pe de rost și tot să nu-ți dai seama, pe propria lucrare, dacă ai formulat un punct de vedere sau ai scris o parafrază a sursei. Diferența e vizibilă din afară mult mai ușor decât dinăuntru.

Asta face cursul de istorie Edvanti: cursuri live pe temele din programă, rezolvări la subiectele din anii trecuți, materiale schematizate, înregistrări și mentori 24/7, la care poți duce o nelămurire între lecții — înainte să fie iunie.

Dacă istoria e doar una dintre probleme, ședința de strategie e o discuție de aproximativ o oră în care se stabilește ordinea materiilor și pleci cu un plan scris.

Nu promitem note. Site-ul nostru spune asta în prima frază și rămâne valabil aici.

Întrebări frecvente

Trebuie să scriu răspunsurile în propoziții complete? La itemii mici, nu. Baremele repetă formula „se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț)". „Al XIX-lea" e un răspuns complet. La argumentare și la eseu, forma contează și se punctează separat.

Se poate lua notă mare fără să înveți toate cele nouă teme? O notă de trecere, da: Subiectele I și II aduc 60 de puncte și depind mult de tehnică. O notă mare, nu — Subiectul al III-lea alege o temă și nu ai unde să te ascunzi.

Contează dacă folosesc alte cuvinte decât baremul? Nu. Baremul spune explicit „se punctează orice modalitate de rezolvare corectă". Contează prezența elementelor cerute: câte informații, etichetate cum, luate de unde.

Ce se schimbă la istorie în 2027? La structura probei, nimic anunțat până la 31 august 2026. Se schimbă, potrivit proiectului de calendar, ziua examenului — 15 iunie 2027 pentru proba obligatorie a profilului — și procedura de corectare. Detaliile sunt în ghidul de BAC 2027.

Continuă cu

Autor: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 31 august 2026 Jurnalul modificărilor: 31.08.2026 — publicare inițială. Punctajele sunt preluate din subiectul și baremul oficial al sesiunii 2026 (Proba E.c, varianta 2) și din baremul simulării 2026. Următoarea actualizare obligatorie: la publicarea programei și a modelului de subiect pentru 2027.

Autor: Echipa Edvanti · Reviewer: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 2026-08-31