ProiectDraftVerificat la 2026-08-30sursă oficială ↗

BAC Română 2027: programa, structura examenului și de unde începi

Româna e singura probă pe care o dau toți candidații, indiferent de profil. Durează trei ore și are trei subiecte: Subiectul I valorează 50 de puncte, Subiectul al II-lea 10 puncte, Subiectul al III-lea 30 de puncte, plus 10 puncte din oficiu. Nota se obține împărțind punctajul total la zece. Din cele 90 de puncte pe care le câștigi efectiv, aproximativ 30 se acordă pentru cum scrii — ortografie, punctuație, formulare, așezare în pagină — nu pentru ce știi despre operă.

Restul acestei pagini îți arată exact ce cere baremul la fiecare tip de cerință și în ce ordine merită să înveți.

Cuprins

Structura probei, în cifre

Proba E.a) durează 180 de minute. Repartiția, exact cum apare în baremele oficiale de la ultima sesiune | Componentă | Punctaj | Ce se dă acolo | |---|---|---| | Subiectul I, partea A | 30 de puncte | 5 cerințe pe un text la prima vedere, câte 6 puncte fiecare | | Subiectul I, partea B | 20 de puncte | un text argumentativ pe o problematică din text | | Subiectul al II-lea | 10 de puncte | comentariu scurt pe un al doilea text la prima vedere (conținut 6 p. + redactare 4 p.) | | Subiectul al III-lea | 30 de puncte | eseul despre o operă studiată (conținut 18 p. + redactare 12 p.) | | Din oficiu | 10 puncte | se acordă tuturor | | Total | 100 de puncte | nota = punctaj total ÷ 10 |

Subiectul I valorează 50 de puncte, nu 30. Confuzia apare pentru că partea A — cele cinci cerințe scurte — face 30, iar mulți elevi rețin doar cifra aceea. Cu partea B, Subiectul I e mai mare decât eseul.

Subiectele I și II nu cer nimic învățat pe dinafară. Amândouă lucrează pe texte pe care le vezi prima dată în sală. Sunt 60 din cele 90 de puncte, iar pentru ele nu ai nevoie să știi nicio operă. Ai nevoie de o metodă de răspuns exersată de treizeci de ori.

Subiectul I: cele 50 de puncte pe care le poți antrena mecanic

Partea A — cinci cerințe, 30 de puncte

Primești un text la prima vedere — un fragment memorialistic, epistolar, jurnalistic sau de proză — și cinci cerințe scurte. Fiecare valorează exact 6 puncte, după un tipar previzibil.

La primele patru cerințe: 4 puncte pentru conținutul propriu-zis (uneori 2 + 2, alteori 4 într-un bloc), 1 punct pentru formularea răspunsului în enunț, 1 punct pentru corectitudinea exprimării și normele de ortografie și punctuație. La a cincea cerință — cea care cere o prezentare într-un număr dat de cuvinte — repartiția e 4 puncte conținut, 1 punct pentru respectarea limitei de cuvinte, 1 punct pentru corectitudine.

Există în barem o precizare pe care aproape nimeni nu o citește: punctele pentru formularea în enunț și pentru corectitudine se acordă și dacă răspunsul nu este corect sau complet, cu condiția ca el să dezvolte subiectul propus. Deci scrii oricum un enunț complet, corect ortografic, pe subiect. Iei 2 puncte din 6 în loc de 0. Atenție la o nuanță: în baremele verificate, punctul pentru formularea în enunț apare la cerințele 1–4; la cerința 5 se punctează în schimb respectarea numărului de cuvinte. Chiar și așa, pe patru cerințe asta face diferența dintre 4 și 5 pe lucrare.

Partea B — textul argumentativ, 20 de puncte

Ți se dă o problematică (de obicei legată de textul-suport) și scrii un text de opinie, cu un număr minim de cuvinte precizat în cerință. Baremul îl descompune fin, iar fiecare bucată se exersează separat

  • opinie clară — 1 punct; două argumente enunțate — 2 × 2 puncte; dezvoltarea fiecărui argument — 2 × 2 puncte;
  • valorificarea textului-suport într-un argument — 3 puncte (simpla citare: 1 punct); raportarea la experiența personală sau culturală — 1 punct;
  • concluzie pertinentă — 1 punct; conectori folosiți corect — 2 puncte;
  • normele limbii literare — 1 punct; ortografie și punctuație — 1 punct; așezare în pagină și lizibilitate — 1 punct; numărul minim de cuvinte — 1 punct.

Patru puncte din douăzeci se dau pentru lucruri care nu au nimic de-a face cu ce crezi tu despre subiect: numărul de cuvinte, așezarea în pagină, ortografia, normele limbii. Alte două se dau pentru conectori — „în primul rând", „pentru că", „prin urmare". Și un detaliu costisitor: simpla citare aduce 1 punct, în timp ce valorificarea citatului — citat plus explicație a felului în care susține argumentul — aduce 3.

Subiectul al II-lea: 10 puncte în zece rânduri

Cel mai mic subiect și, raportat la efort, cel mai rentabil. Un al doilea text la prima vedere și o singură cerință: prezintă o particularitate a lui — perspectiva narativă, rolul unei figuri de stil, semnificația titlului.

Baremul îl împarte în două. Conținut — 6 puncte: tipic 2 puncte pentru identificarea corectă (de exemplu, „perspectivă narativă de tip obiectiv") și 4 puncte pentru prezentarea ei ilustrată cu exemple din text; prezentarea care se raportează la text fără exemple clare ia 2 din cele 4, iar enumerarea de particularități fără legătură cu textul dat ia 1. Redactare — 4 puncte: câte un punct pentru limba literară, logica înlănțuirii ideilor, ortografie, punctuație.

Condiția de acordare a celor 4 puncte de redactare: răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus. Un elev care scrie trei rânduri corecte pierde automat 4 puncte, indiferent cât de bine a nimerit răspunsul. Cincizeci de cuvinte înseamnă patru propoziții. Nu e mult, dar e exact genul de lucru care se uită în minutul 150.

Subiectul al III-lea: eseul de 30 de puncte

Singura parte a examenului pentru care trebuie să fi citit ceva înainte. Un eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unei opere studiate, împărțit în conținut (18 puncte) și redactare (12 puncte).

Conținutul, 18 puncte, urmează o structură în trei blocuri egale, de câte 6 puncte

  1. Încadrarea — două trăsături care fac posibilă încadrarea textului într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică: 2 puncte pentru numirea curentului, 2 pentru numirea a două trăsături ale lui, 2 pentru evidențierea lor prin valorificarea textului.
  2. Tema și două idei/imagini — 2 puncte pentru precizarea temei, 2 × 2 puncte pentru comentarea a două imagini sau idei semnificative.
  3. Două elemente de compoziție sau de limbaj — 2 × 3 puncte. Aici e capcana: cele 3 puncte se dau doar dacă justifici relevanța elementului pentru textul respectiv. Analiza fără justificare ia 2 puncte. Abordarea schematică ia 1.

Redactarea, 12 puncte, se dă pentru: existența celor trei părți (1 p.), logica înlănțuirii ideilor (1 p.), abilități de analiză și de argumentare (3 p.), utilizarea limbii literare (2 p.), ortografie (2 p.), punctuație (2 p.), așezarea în pagină și lizibilitatea (1 p.).

Observă cum se scalează penalizările la ortografie și punctuație în eseu: 0–1 greșeli înseamnă 2 puncte, 2 greșeli înseamnă 1 punct, 3 sau mai multe înseamnă 0. Pe ambele criterii. Un elev cu șase greșeli într-un eseu bun pierde 4 puncte — patru zecimi din nota finală — fără să greșească nimic despre operă.

Tabel: cerință → ce vrea baremul → răspunsul care ia punctajul

(element original Edvanti — construit prin citirea baremelor oficiale, nu preluat din culegeri)

Coloana din mijloc traduce verbul din cerință în operațiunea pe care o notează corectorul. Coloana din dreapta arată forma răspunsului care încasează punctajul complet.

| Cerința sună așa | Ce vrea baremul, de fapt | Cum arată răspunsul care ia punctajul | |---|---|---| | „Indică sensul din text al cuvântului X și al secvenței Y." | Două operațiuni punctate separat (2 p. + 2 p.), plus 1 p. formulare în enunț și 1 p. corectitudine. Nu vrea definiția din dicționar, vrea sensul în contextul acela. | Două enunțuri complete, nu două cuvinte aruncate: „În text, cuvântul desigur are sensul de «fără îndoială», exprimând certitudinea vorbitorului." | | „Menționează / Precizează [un element]." | O informație localizată exact: 4 puncte într-un singur bloc, se ia sau nu se ia. Plus 1 p. enunț, 1 p. corectitudine. Explicația în plus nu aduce puncte, dar nici nu strică. | Un enunț care conține răspunsul, nu un citat gol. „Studiul la care lucrează personajul se încadrează în domeniul criticii literare." Nu: „criticii literare". | | „Explică un motiv pentru care…" | Două operațiuni: precizarea motivului (2 p.) și explicarea lui (2 p. explicare nuanțată, 1 p. încercare de explicare). Cuvântul „nuanțată" e cheia — o explicație de un rând ia jumătate. | Un enunț care numește motivul + două-trei enunțuri care îl explică prin raportare la text. Model integral mai jos. | | „Prezintă o trăsătură a personajului, în 30–50 de cuvinte." | 2 p. numirea trăsăturii, 2 p. prezentarea adecvată și nuanțată (1 p. încercare), 1 p. limita de cuvinte, 1 p. corectitudine. Limita e punctată separat — nu e o sugestie. | Numești trăsătura, o susții cu o secvență din text, comentezi secvența. Apoi numeri cuvintele. Sub limită sau peste, pierzi 1 punct sigur. | | Subiectul al II-lea: „Prezintă perspectiva narativă…, în minimum 50 de cuvinte." | 2 p. identificare, 4 p. prezentare ilustrată cu exemple din textul dat. Fără exemple: maximum 2 din 4. Sub 50 de cuvinte: pierzi și cele 4 puncte de redactare. | Identificare + două exemple concrete din text, fiecare comentat într-un rând. 70–90 de cuvinte e zona sigură. | | Subiectul al III-lea: eseul de minimum 400 de cuvinte | Trei blocuri de câte 6 puncte (încadrare; temă + două idei; două elemente de compoziție/limbaj) + 12 puncte de redactare. Cele 3 puncte pe element se dau doar cu justificarea relevanței. | Introducere, cuprins, încheiere, iar fiecare element analizat urmat de o propoziție de tipul „ceea ce contează pentru acest text este că…". Și 400 de cuvinte, numărate. |

Un model de răspuns scris integral și comentat

(element original Edvanti)

Ca să nu comentăm pe un subiect oficial, fragmentul de mai jos e scris de noi, pentru acest articol.

„Bunicul nu spunea niciodată că a obosit. Spunea că se așază puțin, ca să vadă mai bine grădina. Se așeza pe scaunul de lângă ușă, cu spatele drept, și rămânea acolo o oră. De la fereastra bucătăriei îl vedeam cum se uită la corcodușul pe care îl plantase în anul în care m-am născut și pe care nu-l tăiase, deși nu făcea fructe bune. Într-o vară l-am întrebat de ce nu-l taie. Mi-a răspuns că un pom care nu dă roade tot ține umbră."

Cerința (tip „explică un motiv", 6 puncte): Explică un motiv pentru care bunicul refuză să taie corcodușul, valorificând textul dat.

Răspunsul model, scris integral:

Bunicul refuză să taie corcodușul pentru că îi atribuie o valoare care nu ține de utilitatea lui. Pomul fusese plantat în anul nașterii nepotului, așa că devine pentru el o legătură cu un moment important din istoria familiei, nu o simplă sursă de fructe. Răspunsul pe care i-l dă nepotului, „un pom care nu dă roade tot ține umbră", arată că bunicul găsește un rost și acolo unde criteriul practic ar spune că nu mai există niciunul.

Comentariul, punct cu punct:

Propoziția 1 — aici se iau cele 2 puncte pentru precizarea motivului. Enunțul reia cerința și adaugă motivul; corectorul nu trebuie să caute. Un răspuns care începe cu „Pentru că îl iubea" ar fi tot un motiv, dar imposibil de susținut din text.

Propoziția 2 — prima jumătate a explicării nuanțate (2 puncte). Nu repetă motivul, îl fundamentează pe un detaliu din text. Diferența dintre „explicare nuanțată" (2 p.) și „încercare de explicare" (1 p.) se joacă exact aici: dacă scriai doar „pentru că îi era drag", era încercare.

Propoziția 3 — a doua jumătate a explicării. Citatul nu stă singur: e urmat de „arată că", care îl transformă din decor în argument. Formula citat + verb de interpretare e cea mai ieftină sursă de puncte din toată lucrarea și lipsește din majoritatea lucrărilor slabe.

Formularea în enunț (1 punct): toate cele trei propoziții sunt enunțuri complete. Un răspuns scris ca „valoarea afectivă a pomului" ar fi corect ca idee și ar pierde punctul. Corectitudinea exprimării, ortografie, punctuație (1 punct): ghilimelele, virgulele la incidentală, acordul.

Total: 6 din 6, în 74 de cuvinte și trei-patru minute. Răspunsul nu conține nicio idee spectaculoasă. Conține o structură: motiv → fundamentare pe text → citat comentat. Structura se antrenează; inspirația nu.

Cele ~30 de puncte care se dau pentru formă, nu pentru conținut

Adună punctele care nu depind de ce știi despre literatură | Unde | Ce se punctează | Puncte | |---|---|---| | Subiectul I A (5 cerințe) | formularea în enunț, corectitudinea exprimării, ortografia, punctuația, limita de cuvinte | ~10 | | Subiectul I B | normele limbii literare, ortografie și punctuație, așezare în pagină, număr minim de cuvinte | 4 | | Subiectul al II-lea | limba literară, logica ideilor, ortografie, punctuație | 4 | | Subiectul al III-lea | părțile componente, logica, analiza și argumentarea, limba literară, ortografie, punctuație, așezare | 12 | | Total aproximativ | | ~30 din 90 |

O treime din punctajul pe care îl câștigi efectiv. Un elev care nu a citit niciun roman, dar scrie corect, în enunțuri complete, respectă limitele de cuvinte și pune virgulele la locul lor, pleacă de la o bază surprinzător de solidă. Un elev care știe totul despre Rebreanu și scrie cu trei greșeli de ortografie pe pagină pierde puncte în fiecare subiect, cumulativ.

Asta nu e un argument să nu citești. E un argument să tratezi ortografia ca pe o linie de punctaj, nu ca pe o chestiune de amor propriu. Și încă ceva din barem: nu se acordă fracțiuni de punct și nici punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit. Ori intri în categoria din barem, ori nu.

Diferența dintre profiluri (mai mică decât crezi)

Circulă ideea că la real e „mai ușor" la română decât la uman. Ideea asta produce decizii proaste de pregătire în ambele direcții.

Realitatea, verificabilă în documentele oficiale: structura probei este identică pentru toate profilurile. Același număr de subiecte, aceeași repartiție a punctajului, aceleași trei ore, același tip de barem. Se dau două variante de subiect — una pentru filiera teoretică profil real, filiera tehnologică și filiera vocațională (cu excepția profilului pedagogic), alta pentru filiera teoretică profil umanist și filiera vocațională profil pedagogic —, construite după același tipar.

Cât de mică e diferența, concret: la sesiunea din 2026, Subiectul I și Subiectul al II-lea au fost identice la cele două variante — același text-suport, aceleași cinci cerințe. A diferit doar autorul de la Subiectul al III-lea.

Diferența reală stă în lista de conținuturi din programă: cea pentru profilul umanist și pedagogic conține câteva blocuri în plus. Lista celor 17 autori canonici este însă identică la toate profilurile.

Am detaliat fiecare caz separat

Lista de opere: cum funcționează de fapt

Cea mai răspândită confuzie din tot examenul, așa că o spunem direct: nu există o listă oficială de opere care „pică" la BAC.

Programa conține o listă de 17 autori canonici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

Și o notă pe care merită să o citești de două ori: examenul nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puțin unui text din opera fiecăruia. Nu trebuie să știi tot Rebreanu. Trebuie să știi bine un roman de Rebreanu.

Cerința de la Subiectul al III-lea e formulată pe o categorie, nu pe un titlu. „Particularitățile unui text poetic studiat", „particularitățile unui roman interbelic", „particularitățile unei nuvele". Tu alegi opera din categorie. Dacă ai pregătit temeinic un text pentru fiecare categorie mare, ești acoperit.

Categoriile mari care se repetă: textul poetic (simbolist, modernist, tradiționalist, neomodernist), romanul (interbelic psihologic, interbelic obiectiv, postbelic), nuvela, basmul cult, textul dramatic.

Un text bine pregătit bate cinci texte știute pe jumătate. Punctajul de la eseu se dă pe adâncimea analizei, nu pe numărul de opere citite. Cele 6 puncte pentru elementele de compoziție se iau doar cu justificarea relevanței — ceea ce presupune că știi textul suficient de bine încât să argumentezi de ce contează un anumit detaliu acolo.

Lista completă de opere pe categorii va conține, pentru fiecare, ce trebuie să știi minimal ca să poți scrie 400 de cuvinte. Până atunci, urmărește ce ai acoperit cu trackerul de opere.

Ordinea în care se învață

Ordinea intuitivă — „încep cu operele, că am multe de citit" — e ordinea greșită.

Etapa 1: metoda de la Subiectul I A. Două-trei săptămâni, în care rezolvi cele cinci tipuri de cerințe pe zece texte diferite. Nu ai nevoie de nicio lectură. Ai nevoie să ajungi în punctul în care, citind cerința, știi automat câte operațiuni trebuie să faci. 30 de puncte care se stabilizează repede.

Etapa 2: textul argumentativ. Încă două săptămâni. Un schelet fix — opinie, argument 1 cu valorificarea textului, argument 2 cu raportare personală, concluzie — exersat pe cinci-șase problematici. 20 de puncte.

Etapa 3: Subiectul al II-lea. O listă cu răspunsurile-tip pentru perspectivă narativă, rolul figurilor de stil, prozodie, semnificația titlului, exersate în formatul de 70–90 de cuvinte. 10 puncte.

După aceste trei etape ai antrenat 60 din 90 de puncte, fără să fi citit un roman.

Etapa 4: eseurile. Aici intri cu categoriile, nu cu autorii. Un text pentru fiecare categorie mare, studiat în adâncime, cu un eseu propriu scris pe el. Apoi îl scrii de mână, cronometrat, de cel puțin trei ori. Eseul pe care îl poți reproduce sub presiune e singurul care valorează ceva.

Etapa 5: simulări complete. Trei ore, hârtie, fără telefon. Prima dată o să te sperie gestionarea timpului, nu materia.

Planul pe 6 luni arată cum se așază etapele astea peste restul materiilor, iar ghidul de planuri acoperă și celelalte scenarii de timp. Pentru exersare, pornește de la modelele oficiale și subiectele din anii trecuți.

Greșelile care costă cel mai mult

Răspunsul care nu e enunț. Baremul are un punct pentru formularea în enunț la fiecare dintre cele cinci cerințe din Subiectul I A. Cinci puncte, pierdute din grabă.

Numărul de cuvinte ignorat. La Subiectul I A cerința 5, la Subiectul I B, la Subiectul al II-lea (minimum 50) și la eseu (minimum 400), limita e punctată explicit. Nimeni nu numără cuvintele în sală. Ar trebui.

Citatul lipit fără comentariu. 1 punct în loc de 3 la Subiectul I B. Aceeași greșeală costă și la eseu: element analizat fără justificarea relevanței, 2 puncte în loc de 3.

Eseul învățat de pe internet. Apare identic în zeci de lucrări din același centru, iar corectorii îl citesc de ani de zile. Chiar și când trece, ia punctaj mediocru la „abilități de analiză și de argumentare", pentru că nu răspunde exact la cerința din varianta aceea.

Timpul prost împărțit. Repartiția care funcționează la majoritatea elevilor: 60–70 de minute pentru Subiectul I, 15 pentru Subiectul al II-lea, 75–80 pentru eseu, 15 la final pentru recitire. Sfertul de oră de recitire recuperează mai multe puncte decât ultimul paragraf pe care l-ai fi mai scris.

Amânarea scrisului de mână. Dacă în tot anul ai scris trei eseuri complete de mână, în sală vei descoperi că 400 de cuvinte durează mai mult decât credeai și că mâna obosește. Nu e o metaforă.

Restul metodelor sunt în ghidul de metode de învățare.

Pasul următor cu Edvanti

(recomandare Edvanti)

Până aici ai structura examenului și ordinea în care se învață. Ce nu poate face un articol e să-ți spună cât din fiecare etapă îți trebuie ție, cu nivelul tău de acum și cu celelalte două probe scrise care concurează pentru aceleași seri.

Asta se stabilește într-o ședință de strategie Edvanti: aproximativ o oră cu un reprezentant, în care se uită la unde ești, la timpul rămas până în iunie 2027 și la toate cele trei probe deodată, și pleci cu un plan scris. Nu e o lecție și nu e o prezentare de curs.

De spus limpede: Edvanti are cursuri publice pe matematică, istorie, biologie anatomie, biologie vegetală și logică. Pentru română, ce oferim acum este planificarea — nu un curs.

Nu promitem note. Site-ul nostru spune asta în prima frază și rămâne valabil și aici.

Întrebări frecvente

Câte puncte are fiecare subiect la româna de BAC? Subiectul I — 50 de puncte (partea A 30, partea B 20), Subiectul al II-lea — 10 puncte, Subiectul al III-lea — 30 de puncte, plus 10 puncte din oficiu. Nota se obține împărțind punctajul total la zece. Confuzia frecventă e că Subiectul I ar valora 30 de puncte; 30 e doar partea A.

Ce operă pică la BAC 2027? Nu se poate ști și nimeni nu are lista. Programa nu conține o listă de opere, ci 17 autori canonici, iar cerința de la Subiectul al III-lea se formulează pe categorii — „un text poetic", „un roman" —, nu pe titluri. Pregătirea rezonabilă acoperă câte un text bine studiat pentru fiecare categorie mare.

Este mai greu la profil uman decât la real? Structura probei și baremul sunt identice. Programa pentru profilul umanist și pedagogic conține câteva conținuturi în plus, iar la sesiunea din 2026 primele două subiecte au fost identice la cele două variante. Diferența e de materie de acoperit, nu de dificultate a cerințelor.

Se pot lua puncte dacă nu știu răspunsul la o cerință? Parțial, da. Baremul precizează că punctele pentru formularea în enunț și pentru corectitudinea exprimării se acordă chiar dacă răspunsul nu este corect sau complet, cu condiția ca textul să dezvolte subiectul propus. Practic: scrii oricum un enunț corect, pe subiect. Nu lăsa spații goale.

Când e proba de română la BAC 2027? Proiectul de ordin lansat de minister pe 13 august 2026 propune 14 iunie 2027 pentru proba E.a). Data nu era definitivă la 30 august 2026. Intervalele complete sunt în calendarul BAC 2027.

Continuă cu

Autor: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 30 august 2026 Jurnalul modificărilor: 30.08.2026 — publicare inițială. Structura și punctajele au fost verificate pe baremele oficiale de la sesiunea 2026 (ambele variante de profil) și pe programa de examen aprobată prin OMEN nr. 4923/29.08.2013. Următoarea actualizare obligatorie: la publicarea programei și a modelului de subiect pentru 2027.

Autor: Echipa Edvanti · Reviewer: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 2026-08-30