Legătura dintre două idei din text: model de răspuns

Cerința îți dă două secvențe și îți cere relația dintre ele. Răspunsul care ia punctajul conține obligatoriu un verb de relație — determină, explică, contrazice, pregătește, confirmă — pentru că acel verb e locul unde se vede că ai înțeles legătura. Un răspuns care repovestește ambele idei una după alta, legate cu „și", nu numește nicio relație și rămâne la jumătate de punctaj.

În structura actuală a Subiectului I A, cerințele care funcționează așa sunt a treia („precizează…, justificându-ți răspunsul cu o secvență") și a patra („explică un motiv pentru care…"). Amândouă au aceeași repartiție: 2 puncte pentru prima operație, 2 pentru a doua, 1 pentru enunț, 1 pentru corectitudine. Cerințe de tip „prezintă relația dintre…" apar și la Subiectul al II-lea, unde răspunsul are minimum 50 de cuvinte.

Tipurile de relație și verbele lor

Nu ai nevoie de terminologie de facultate. Ai nevoie de șase tipare și de verbele care le exprimă.

| Relația | Verbele care o exprimă | Cum sună tiparul | |---|---|---| | cauză → efect | determină, provoacă, duce la, are drept consecință | „Faptul că A… determină B…" | | efect ← cauză | se explică prin, este consecința, rezultă din | „B se explică prin faptul că A…" | | opoziție | contrazice, se opune, contrastează cu, infirmă | „A contrastează cu B, pentru că…" | | condiție | face posibil, permite, condiționează | „A face posibil B, întrucât…" | | pregătire, anticipare | anunță, pregătește, prevestește | „A pregătește B, sugerând de la început că…" | | reluare, confirmare | confirmă, reia, nuanțează, ilustrează | „B confirmă A, arătând că…" |

Alegerea verbului e decizia principală. Dacă ai nimerit relația, restul răspunsului se scrie singur.

Structura de răspuns, în trei mișcări

1. Numești relația cu verbul potrivit, într-un enunț complet.
2. Ancorezi în text: un detaliu, o secvență, un gest care dovedește legătura.
3. Spui ce rezultă: ce înțelege cititorul din faptul că cele două idei stau așa una față de alta.

Prima mișcare aduce cele 2 puncte de precizare. A doua și a treia fac diferența dintre „explicare nuanțată" (2 puncte) și „încercare de explicare" (1 punct). Aceeași logică am descris-o și pe cerința 4 din strategia pentru Subiectul I A; aici o duc până la capăt.

Textul-model

(text-suport construit de redacția Edvanti pentru acest articol — nu provine dintr-o variantă publicată)

În vara în care s-a mutat vecina de la trei, în bloc s-a schimbat un singur lucru: a apărut o cutie de carton lângă cutiile poștale, cu un bilet scris de mână — „cărți luate, cărți lăsate".

Prima săptămână, cutia a rămas goală. În a doua, cineva a pus în ea trei romane fără copertă. Până în octombrie, administratorul a fost nevoit să aducă un raft, iar pe raft a apărut, cu alt scris, un al doilea bilet: „nu le luați pe toate deodată".

Nu mai știu cine a pus primele cărți. Știu doar că, până în vara aceea, în lift nu-și vorbea nimeni.

Trei cerințe, rezolvate

1. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, legătura dintre apariția cutiei de cărți și schimbarea relațiilor dintre locatari

Apariția cutiei determină schimbarea relațiilor dintre locatari, pentru că le oferă un motiv concret de a se adresa unii altora. Al doilea bilet, scris de altcineva, arată că schimbul a devenit o conversație, nu doar un gest practic. (43 de cuvinte)

Ce se punctează. Precizarea relației, cu verbul determină — 2 puncte. Prezentarea nuanțată, ancorată în detaliul celui de-al doilea bilet — încă 2. Plus limita de cuvinte și corectitudinea.

Ce ar fi luat jumătate: „În bloc a apărut o cutie cu cărți și oamenii au început să vorbească între ei." Ambele idei sunt acolo, dar între ele stă un „și". Nicio relație numită, nicio ancoră. Pe barem, asta e încercare de prezentare.

2. Explică relația dintre prima săptămână și luna octombrie, așa cum reiese din textul dat

Prima săptămână și luna octombrie se află într-o relație de contrast care măsoară o evoluție: la început cutia rămâne goală, iar câteva luni mai târziu nu mai încape într-o cutie și cere un raft. Contrastul arată că inițiativa a avut nevoie de timp ca să fie preluată, nu de convingere. Faptul că nimeni nu a pus nimic în prima săptămână devine, astfel, parte din poveste, nu un eșec al ei.

Unde e nuanța. Un răspuns bun ar fi putut spune doar „la început era goală, apoi s-a umplut". Ce ridică răspunsul de mai sus e propoziția a doua, care spune ce demonstrează contrastul — că a fost nevoie de timp, nu de insistență. Baremul cere explicare nuanțată pentru cele 2 puncte, iar nuanța e aproape întotdeauna o propoziție care începe cu „ceea ce arată că" sau „astfel".

3. Precizează legătura dintre ultimul enunț al textului și restul fragmentului, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă

Ultimul enunț oferă cheia de lectură a întregului fragment, pentru că abia el spune ce anume s-a schimbat de fapt. Secvența „în lift nu-și vorbea nimeni" arată că miza textului nu era cutia de cărți, ci izolarea dintre vecini, iar cutia devine, retroactiv, doar pretextul care a rupt-o.

Ce se punctează. Precizarea legăturii — 2 puncte. Justificarea cu o secvență semnificativă din text — încă 2. Atenție la ce cere verbul: „justificându-ți", nu „transcriind". Citatul trebuie să susțină exact afirmația de dinaintea lui.

Greșeala tipică aici: elevul precizează corect că ultimul enunț e o concluzie și apoi transcrie o secvență din al doilea paragraf, despre raft. Precizarea ia 2 puncte, justificarea ia 0.

Cum alegi relația în treizeci de secunde

Pune-ți întrebările în ordinea asta și oprește-te la prima care primește „da"

• A s-a întâmplat din cauza lui B, sau invers? → cauză-efect.
• A și B spun lucruri care nu se potrivesc? → opoziție.
• B nu s-ar fi putut întâmpla fără A? → condiție.
• B repetă, întărește sau ilustrează ceva din A? → confirmare.
• A apare devreme și capătă sens abia prin B? → anticipare.

Dacă niciuna nu se potrivește, cele două secvențe sunt probabil în relație de simplă succesiune — și atunci întrebarea corectă e ce s-a schimbat între ele, ca la cerința 2 de mai sus.

Greșelile care costă

Enumerarea în locul relației. „Textul vorbește despre cutie și despre vecini." Descriere, nu relație. Zero din primele 2 puncte.

Relația afirmată, dar nesusținută. Spui „relație de cauzalitate" și te oprești. Fără ancora din text, rămâi la încercare de explicare — jumătate din punctaj.

Relația forțată. Alegi cauzalitatea acolo unde textul arată doar succesiune. Corectorul verifică dacă legătura se susține în fragment, nu dacă sună inteligent.

Citatul care nu justifică afirmația. Secvența aleasă trebuie să conțină exact ce ai spus. Un citat din altă parte a textului, oricât de frumos, nu ia cele 2 puncte de justificare.

Răspunsul fără enunț. Un punct din șase, la fiecare cerință, se dă pentru formularea în enunț. Cum se citește repartiția asta direct din documentul oficial e în ghidul de citit baremul.

Pasul următor cu Edvanti

(recomandare Edvanti)

Tabelul cu verbe de relație se învață într-o oră. Ce cere timp e reflexul de a alege verbul potrivit sub cronometru, iar asta se face pe zece-cincisprezece texte diferite. Un articol nu îți poate spune câte dintre serile rămase merită să meargă aici.

Asta se stabilește într-o ședință de strategie Edvanti: aproximativ o oră cu un reprezentant, care se uită la nivelul tău de acum și la timpul rămas până în iunie, și pleci cu un plan scris. Pentru română, ce oferim acum e planificarea, nu un curs. Nu promitem note.

Întrebări frecvente

Cum sună exact cerința la examen? La sesiunile recente, cel mai des ca „Precizează…, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat" și „Explică un motiv pentru care…". Formularea „prezintă relația dintre…" apare la Subiectul al II-lea.

Cât valorează? 6 puncte la Subiectul I A: 2 pentru precizare, 2 pentru justificare sau explicare, 1 pentru enunț, 1 pentru corectitudine. La Subiectul al II-lea, 6 puncte conținut plus 4 redactare, cu minimum 50 de cuvinte.

Trebuie să folosesc termeni ca „relație de cauzalitate"? Nu e obligatoriu și nu aduce puncte în plus. Un verb clar — „determină", „contrazice" — face aceeași treabă și e mai greu de greșit.

Câte propoziții scriu? Două-trei la un item de 6 puncte, dacă nu e precizată o limită. Prima numește relația, a doua o ancorează în text, a treia spune ce rezultă.

Ce fac dacă nu văd nicio legătură? Scrii relația cea mai slabă pe care o poți susține — succesiune, contrast — și o ancorezi într-un detaliu concret. Un răspuns modest, dar formulat în enunț și corect scris, aduce oricum cele 2 puncte de formă.

Continuă cu

• Subiectele I și II, metoda completă
• Subiectul I A: strategie și punctaj — unde se încadrează cerințele 3 și 4
• Exemplele din textul argumentativ — aceeași mișcare de „ce demonstrează faptul"
• Rolul semnelor de punctuație
• Structura completă a probei de română
• Modele oficiale și subiecte din anii trecuți
• Planul pe 3 luni și metodele de învățare

Autor: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 30 august 2026 Jurnalul modificărilor: 30.08.2026 — publicare inițială. Repartiția punctajului la cerințele 3 și 4 a fost verificată pe baremele oficiale ale sesiunii 2026 și pe baremul simulării județene 2026. Text-suport și cerințe originale, scrise de redacție.