EvergreenDraftVerificat la 2026-08-30sursă oficială ↗

Subiectul I A la BAC Română: strategie de rezolvare și punctaj

Partea A a Subiectului I valorează 30 de puncte și conține cinci cerințe scurte pe un text pe care îl vezi prima dată în sală. Fiecare cerință valorează exact 6 puncte, iar cele 6 puncte se descompun după un tipar care se repetă de la o sesiune la alta: 4 puncte pentru conținut, 1 punct pentru formularea răspunsului în enunț, 1 punct pentru corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație. Nu ai nevoie să fi citit nimic ca să le iei.

Cele cinci sloturi și ce apare în fiecare

La sesiunile recente, cele cinci poziții au avut aceeași funcție de fiecare dată, cu variații de formulare.

| Poziția | Cum sună cerința | Ce operațiuni notează baremul | Repartiția celor 6 puncte | |---|---|---|---| | 1 | „Indică sensul din text al cuvântului X și al secvenței Y." | două sensuri contextuale | 2 + 2, 1 enunț, 1 corectitudine | | 2 | „Menționează…, utilizând informațiile din textul dat." | o informație localizată (sau două, a 2 p.) | 4, 1 enunț, 1 corectitudine | | 3 | „Precizează…, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat." | precizarea + citatul care o susține | 2 + 2, 1 enunț, 1 corectitudine | | 4 | „Explică un motiv pentru care…" | numirea motivului + explicarea lui | 2 precizare, 2 explicare nuanțată (1 dacă e doar încercare), 1 enunț, 1 corectitudine | | 5 | „Prezintă, în 30–50 de cuvinte, o trăsătură…" | numirea trăsăturii + prezentarea ei | 2 precizare, 2 prezentare nuanțată (1 încercare), 1 număr de cuvinte, 1 corectitudine |

Observă ce se schimbă la cerința 5: punctul care la primele patru se dă pentru „formularea răspunsului în enunț" se mută pe respectarea numărului de cuvinte. E singurul loc din partea A unde numărătoarea e punctată explicit.

Cele două puncte pe care le iei chiar dacă greșești

În fiecare barem oficial apare, la începutul părții A, o notă pe care aproape nimeni nu o citește: punctajul pentru formularea în enunțuri și pentru corectitudinea exprimării se acordă dacă răspunsul dezvoltă subiectul propus, chiar dacă acesta nu e corect sau complet. Tradus: dacă habar n-ai care e răspunsul, dar scrii un enunț complet, corect ortografic, pe subiectul cerinței, iei 2 puncte din 6 în loc de 0. Nu lăsa niciodată un rând gol.

Textul-model

(text-suport construit de redacția Edvanti pentru acest articol — nu provine dintr-o variantă publicată)

Marți, 4 noiembrie

Am ajuns la atelier pe la șase și l-am găsit pe domnul Costache măturând rumeguș, deși știam sigur că măturase și dimineață. Mi-a spus, fără să ridice capul, că un atelier în care se vede podeaua e un atelier în care se vede și greșeala. Am râs. El, nu. Lucrez la el de patru luni și încă nu îmi dau seama când glumește.

Astăzi mi-a dat pentru prima oară o piesă adevărată, nu un exercițiu. Am prins-o în menghină de trei ori și de trei ori am prins-o strâmb. A venit, a slăbit menghina fără să spună nimic, a așezat piesa cum trebuia și s-a întors la măturat. Abia pe drum spre casă mi-am dat seama că nu mă certase niciodată de față cu ceilalți. Ucenicii spun că e un om închis. Eu cred că e doar economicos cu vorbele, așa cum e și cu materialul: taie o dată, măsoară de trei ori.

Cele cinci cerințe, rezolvate

1. Indică sensul din text al cuvântului economicos și al secvenței taie o dată, măsoară de trei ori

În text, cuvântul economicos are sensul de „zgârcit, care folosește puțin", pentru că domnul Costache vorbește foarte rar. Secvența taie o dată, măsoară de trei ori înseamnă că el verifică îndelung înainte de a face un gest care nu mai poate fi corectat.

Ce se punctează: 2 puncte pentru primul sens, 2 pentru al doilea, 1 pentru enunț, 1 pentru corectitudine. Operațiunile sunt punctate separat, deci cine rezolvă doar cuvântul și sare peste secvență pierde 2 puncte din start.

Capcana: sensul din dicționar nu e automat sensul din text. Economicos înseamnă în primul rând „care face economie de bani", iar aici nu despre bani e vorba. Mai multe exemple, în articolul despre cerințele de vocabular.

2. Menționează de cât timp lucrează naratorul în atelierul domnului Costache, utilizând informațiile din textul dat

Naratorul lucrează în atelierul domnului Costache de patru luni.

Ce se punctează: 4 puncte într-un bloc, se iau sau nu se iau, plus 1 enunț și 1 corectitudine. Capcana: un elev grăbit scrie „de patru luni" și pierde punctul pentru enunț. Cea mai ieftină greșeală din examen, și se poate repeta de cinci ori.

3. Precizează o reacție a naratorului la explicația domnului Costache despre atelier, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat

Naratorul reacționează cu amuzament la explicația domnului Costache, pe care o ia drept glumă. Reacția lui este surprinsă în secvența „Am râs. El, nu.", unde contrastul dintre cei doi arată că naratorul nu a înțeles seriozitatea observației.

Ce se punctează: 2 puncte pentru precizarea reacției, 2 pentru justificarea cu o secvență din text, 1 enunț, 1 corectitudine. Capcana: citatul trebuie să justifice ce ai afirmat, nu doar să existe. Verbul din cerință e „justificându-ți", nu „transcriind".

4. Explică un motiv pentru care naratorul consideră că domnul Costache nu este un om închis

Naratorul consideră că domnul Costache nu este un om închis pentru că observase la el o formă de tact pe care ceilalți ucenici nu o remarcaseră. Meșterul îl corectase de mai multe ori fără să facă din asta un spectacol, iar naratorul își dă seama, pe drum spre casă, că nu fusese certat niciodată în fața celorlalți. Tăcerea lui nu ascunde, așadar, indiferență, ci alegerea de a nu-l umili.

Ce se punctează: 2 puncte pentru precizarea motivului, 2 pentru explicarea nuanțată (1 punct dacă e doar încercare de explicare), 1 enunț, 1 corectitudine.

Unde se joacă punctul: dacă răspunsul se opreşte la prima propoziție, e o încercare de explicare — 1 punct. Ce îl transformă în explicare nuanțată e propoziția a doua, care leagă afirmația de un fapt concret din text, și a treia, care spune ce înseamnă faptul acela. Structura e mereu aceeași: afirmație → fapt din text → ce arată faptul. Cum se scrie o relație logică între două secvențe, în detaliu, în articolul despre legătura dintre idei.

5. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, o trăsătură morală a domnului Costache, așa cum reiese din textul dat

Domnul Costache se dovedește un om discret. Corectează greșeala ucenicului fără niciun cuvânt și fără martori, așezând piesa la locul ei și întorcându-se la treaba lui. Discreția lui nu e răceală, ci o formă de respect față de cel care învață. (46 de cuvinte)

Ce se punctează: 2 puncte pentru numirea trăsăturii, 2 pentru prezentarea adecvată și nuanțată, 1 pentru încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1 pentru corectitudine. Capcana: limita e un interval, nu un minim. Cine scrie 70 de cuvinte pierde punctul la fel ca acela care scrie 20.

În ce ordine le rezolvi

Ordinea din foaie nu e ordinea optimă. Optimă e ordinea după cât de repede se localizează răspunsul.

Citește textul de două ori — a doua oară cu pixul, subliniind numele proprii, cifrele și orice propoziție care sună a concluzie. Patru minute. Apoi rezolvi în ordinea 2, 3, 1, 4, 5: întâi cerințele de localizare (trei și cinci minute), apoi sensurile, care cer gândire (șase), apoi explicația, care se scrie în trei propoziții (șapte), și la final prezentarea cu limită de cuvinte, ca să o numeri fără să te grăbească nimic (șapte).

Aproximativ 33 de minute pentru 30 de puncte. Într-o probă de 180 de minute, alocarea pe care o recomandăm e cea din ghidul Subiectelor I și II: 5 minute de citit tot subiectul, 50 pentru Subiectul I întreg (A și B), 15 pentru Subiectul al II-lea, 85 pentru eseu și 25 pentru recitire.

Dacă rămâi blocat peste bugetul unei cerințe, scrie enunțul cel mai apropiat de subiect, ia cele 2 puncte de formă și mergi mai departe.

Greșelile care costă cel mai mult

Răspunsul care nu e enunț. Un punct la fiecare dintre primele patru cerințe. Patru zecimi din notă, pe grabă.

Rezolvarea unei singure jumătăți la cerințele duble. Cerințele 1 și 3 au două operațiuni fiecare, punctate separat. Cine indică doar sensul cuvântului, sau precizează fără să justifice, pleacă cu jumătate de punctaj și de obicei nici nu observă.

Copierea unei secvențe întregi în loc de răspuns. Corectorul caută răspunsul tău, nu textul pe care îl are în față. Iar punctul de corectitudine se pierde oricum de la două greșeli în sus, la fiecare cerință.

Cum se citește un barem oficial rând cu rând am explicat în ghidul de citit baremul.

Pasul următor cu Edvanti

(recomandare Edvanti)

Metoda de mai sus se stabilizează în două-trei săptămâni de exersat pe zece texte diferite. Ce nu poate face un articol e să-ți spună câte din cele trei săptămâni ai realmente la dispoziție, cu celelalte două probe scrise care concurează pentru aceleași seri.

Asta se stabilește într-o ședință de strategie Edvanti: aproximativ o oră cu un reprezentant, care se uită la nivelul tău de acum și la timpul rămas, și pleci cu un plan scris. Pentru română, ce oferim acum e planificarea, nu un curs. Nu promitem note.

Întrebări frecvente

Câte puncte are Subiectul I A? 30 de puncte, cinci cerințe a câte 6. Împreună cu partea B, care valorează 20, Subiectul I ajunge la 50 de puncte — mai mult decât eseul.

Pot lua puncte dacă nu știu răspunsul? Da, 2 din 6, dacă scrii un enunț corect care dezvoltă subiectul cerinței. Baremele oficiale precizează asta la începutul părții A. Spațiul gol nu ia nimic.

Se schimbă tipurile de cerințe de la an la an? Formularea variază, funcția fiecărei poziții a rămas stabilă la sesiunile recente.

Cât timp aloc pentru toată partea A? În jur de 33–35 de minute, inclusiv citirea textului. Dacă îți ia peste 45, problema nu e materia, ci lipsa de exercițiu pe formatul de răspuns.

Continuă cu


Autor: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 30 august 2026 Jurnalul modificărilor: 30.08.2026 — publicare inițială. Punctajele au fost verificate pe baremele oficiale ale sesiunii 2026 și pe baremul simulării județene 2026. Text-suport original, scris de redacție.

Autor: Echipa Edvanti · Reviewer: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 2026-08-30