Plan de învățare pentru BAC pe 9 luni

Nouă luni înseamnă că îți permiți să construiești. Adică să acoperi integral programa la toate trei probele, în ordinea care are sens didactic, nu în ordinea urgenței — și, mai important, să greșești: să pierzi trei săptămâni cu gripă în noiembrie, să constați în februarie că o materie merge prost și să ai timp să repari. Planul de mai jos are șase faze și, deliberat, șase săptămâni de rezervă neplanificate.

Decizia care definește planul pe 9 luni

Nu e „cât învăț". E în ce ordine construiesc.

Cu nouă luni în față nu ești obligat să alegi ce sacrifici — asta e diferența față de planul pe 6 luni, unde prioritizarea dură e chiar mecanismul central. Aici ai timp să mergi de la bază spre vârf, ceea ce înseamnă că ordinea corectă e adesea contraintuitivă: începi cu capitolele grele și fundamentale, nu cu cele ușoare și punctabile.

Motivul e practic. Capitolele grele au nevoie de timp de sedimentare și de reveniri repetate; dacă le lași pe aprilie, nu mai ai unde să le revii. Capitolele ușoare și punctabile se pot învăța și în mai, sub presiune, pentru că sunt scurte și autonome. Cu șase luni, calculul se inversează.

A doua consecință: în primele luni, notele tale la subiectele complete nu cresc, pentru că lucrezi la fundație și te testezi pe materie pe care încă nu ai acoperit-o. E normal, e planificat, și e motivul pentru care verificările de mai jos nu sunt note.

Cele șase faze

| Perioadă | Obiectiv | Ce faci concret, săptămânal | Cum verifici la final | |---|---|---|---| | Septembrie (faza 1: arhitectură) | Diagnostic complet și orar funcțional | Săpt. 1–2: câte un subiect complet cronometrat la fiecare probă + corectare cu baremul. Săpt. 3–4: completezi registrul de acoperire și testezi orarul | Ai fișa de diagnostic completată, registrul de acoperire scris integral și o săptămână de orar executată în proporție de peste 70% | | Octombrie – noiembrie (faza 2: fundația) | Capitolele grele și fundamentale, la toate trei probele | 10–12 h: două treimi pe capitole noi din zona grea, o treime pe exerciții din capitolele deja atinse. Sâmbătă: un subiect complet, prin rotație | Fiecare capitol „greu" din registru a trecut cel puțin la statutul exersat. Nota poate să fi rămas pe loc — e în regulă | | Decembrie – ianuarie (faza 3: acoperirea) | Nicio zonă albă în registru | 10–12 h: capitolele rămase, inclusiv cele mici. Începi să lucrezi pe itemi de examen, nu pe exerciții din manual | Zero capitole cu statutul neatins. La subiectele complete, cauza dominantă s-a mutat de la „nu știam" spre „nu am ajuns" | | Februarie – martie (faza 4: verificarea) | Prima măsurare serioasă și rescrierea planului | 12 h: un subiect complet pe săptămână, cronometrat, plus reparații pe ce a ieșit prost. Simularea națională intră aici | Ai rescris planul pentru ultimele trei luni pe baza rezultatelor, nu pe baza celui inițial | | Aprilie – mai (faza 5: integrarea) | Din capitole separate în lucrări complete | Probele de competențe iau 2–3 zile în aprilie, planifică-le. Restul: două subiecte complete pe săptămână, cu corectare, plus recuperări țintite | La ultimele patru lucrări, punctajul e stabil și niciuna nu e sub prag | | 4 – 13 iunie (faza 6: consolidarea) | Zero materie nouă, doar reactivare | Cursurile se încheie pe 4 iunie, prima probă e pe 14. Zece zile: refaci schemele din memorie, un subiect complet la fiecare probă, somn la ore fixe | Poți începe orice subiect fără să recitești teoria înainte |

Detaliile mecanismului de diagnostic — cele șase cauze de pierdere a punctelor, fișa și matricea de prioritizare — sunt în ghidul de pornire și se folosesc la fiecare verificare din tabel. Formatul de orar săptămânal, gol, e în plannerul de BAC.

Registrul de acoperire

Instrumentul specific planului pe 9 luni. La 9 luni obiectivul e ca nimic să nu rămână neatins, iar asta se urmărește pe hârtie, nu din memorie.

Iei programa de examen a fiecărei discipline și scrii, pe un singur rând, fiecare capitol. Îi dai un statut din patru, pe care îl actualizezi cu creionul | Statut | Ce înseamnă | |---|---| | Neatins | Nu l-am deschis anul acesta | | Citit | L-am parcurs, îl recunosc, dar nu l-am exersat | | Exersat | Am rezolvat cel puțin cinci itemi de examen din el, cu baremul alături | | Testat | A apărut într-un subiect complet cronometrat și l-am luat, cel puțin parțial |

Regula: la finalul fazei 3 nu mai există niciun neatins; la finalul fazei 5, cel puțin trei sferturi din capitole sunt testat.

Registrul face două lucruri pe care un orar nu le face. Îți arată zonele albe, care altfel se ascund foarte bine în spatele senzației de „am învățat mult săptămâna asta". Și îți arată, în februarie, exact cât ai construit — ceea ce contează, pentru că februarie e luna în care majoritatea elevilor cred că n-au făcut nimic.

Cele șase săptămâni de rezervă

Anul școlar are în jur de 36 de săptămâni de la septembrie la iunie. Planul de mai sus e construit pe 30. Restul de șase nu sunt „liber", sunt rezervă, și nu se alocă dinainte.

Se consumă singure: o săptămână de gripă, o săptămână de teze, o săptămână în care s-a întâmplat ceva acasă, o săptămână în care pur și simplu nu ai putut. Dacă planifici 36 din 36, prima săptămână pierdută îți creează o datorie pe care încerci s-o recuperezi, iar recuperarea produce a doua săptămână pierdută. Cu 30 din 36, aceeași săptămână nu produce nimic.

Dacă în mai constați că ți-au rămas patru săptămâni de rezervă neconsumate, le folosești pe subiecte complete în plus. Nu pe materie nouă.

Ce e diferit față de un plan mai scurt

Trei lucruri, și merită spuse explicit ca să nu tratezi cele nouă luni ca pe șase luni întinse.

Îți permiți ordinea didactică, adică de la fundamental spre punctabil. La șase luni ordinea devine invers: mergi întâi pe ce aduce puncte repede.

Îți permiți să nu vezi progres luni întregi. Un plan pe șase luni are nevoie de feedback rapid ca să corecteze din mers; unul pe nouă luni are timp să investească în capitole care se plătesc abia în aprilie.

Îți permiți o singură abandonare completă și o revenire. Dacă în ianuarie te oprești două săptămâni, planul supraviețuiește dacă aplici protocolul: tragi linie peste ce nu ai făcut, reduci programul cu 30% pentru două săptămâni, păstrezi subiectul complet de sâmbătă. La trei luni de examen, aceeași pauză costă mult mai mult.

Despre simularea națională: de obicei se organizează în martie și e un punct de control bun, pentru că e cronometrată și corectată de altcineva. Proiectul de ordin din august 2026 propune 22–25 martie 2027, cu rezultate pe 9 aprilie — date de proiect, nu confirmate. Când vine, o citești ca măsurătoare, nu ca verdict — e concepută mai grea și corectată mai sever decât examenul, iar comparația e detaliată în simulare față de examenul real.

Pasul următor cu Edvanti

(recomandare Edvanti)

Faza 1 e cea în care se pierde de obicei tot avantajul celor nouă luni. Diagnosticul e simplu de făcut singur; ordinea de construcție care iese din el — ce capitol greu ataci primul, la care materie, și cât timp îi dai — e o decizie care cere pe cineva care a văzut cum arată drumul de la septembrie la iunie de mai multe ori.

Într-o ședință de strategie Edvanti, aproximativ o oră cu un reprezentant, se stabilește exact ordinea asta și pleci cu un plan scris. Dacă vii cu fișa de diagnostic și cu registrul de acoperire completat, discuția are de la ce porni.

Pentru capitolele grele din faza 2, acolo unde ai nevoie de predare, nu doar de exerciții, cursurile live acoperă matematică, istorie, biologie anatomie online, biologie vegetală și logică, cu înregistrări, materiale schematizate, mentori și rezolvări la subiectele din anii trecuți. Există și un psiholog acreditat în echipă — util într-un an de nouă luni, unde februarie e greu pentru aproape toată lumea. Nu promitem note.

Întrebări frecvente

Câte ore pe săptămână presupune planul ăsta? Zece–douăsprezece în fazele 2 și 3, în jur de douăsprezece în fazele 4 și 5, în blocuri de 50 de minute, cu o zi complet liberă pe săptămână. Nu presupune învățat noaptea și nu presupune renunțarea la weekend. Dacă ai mai puțin timp disponibil, redu acoperirea și treci pe logica din planul pe 6 luni.

Ce fac dacă în decembrie sunt cu o lună în urmă? Nu recuperezi luna. Tai din registru capitolele cu cel mai prost raport puncte/efort, le muți la statutul „citit" în loc de „exersat" și mergi mai departe de unde ești. Rezerva de șase săptămâni e exact pentru asta.

Merită să încep cu româna sau cu materia profilului? Cu cea unde diagnosticul a arătat cele mai multe puncte recuperabile la cost mic — de multe ori româna, unde punctele se pierd pe forma răspunsului, nu pe conținut. Criteriul e în matricea de prioritizare din ghidul de pornire, iar structura probei în ghidul de română.

Ce se întâmplă cu probele de competențe? Se dau în aprilie, în plin an școlar, și îți iau două-trei zile din faza 5. Nu se notează cu note și nu intră în medie, dar ocupă timp real. Le pui în calendar din septembrie: calendarul BAC 2027.

Continuă cu

• Cum începi pregătirea pentru BAC de la zero — diagnosticul, cauzele și matricea
• Ce se schimbă când pornești din ianuarie — planul pe șase luni
• Fundația din clasa a XI-a — dacă mai ai un an înainte
• Ce faci în ultima lună — faza 6, în detaliu
• Subiecte, modele și bareme — materialul pentru verificările din fiecare fază
• Calendarul BAC 2027 — competențele din aprilie și scrisele din iunie

Autor: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 30 august 2026 Jurnalul modificărilor: 30.08.2026 — publicare inițială. Următoarea actualizare obligatorie: la publicarea ordinului final BAC 2027 și a calendarului simulării naționale. 31.08.2026 — corecții QA: actualizat marcajul despre simulare — calendarul există în Anexa 2 a proiectului din august 2026.