Eseul de la Subiectul III la Istorie: plan, conectori și cronologie

Eseul valorează 30 de puncte, împărțite în două coloane care se punctează separat: 24 de puncte pentru informația istorică și 6 puncte pentru ordonarea și exprimarea ideilor. Cele 6 nu cer niciun fapt istoric în plus — se iau scriind o introducere și o concluzie, tratând cerințele în ordinea din enunț și oprindu-te pe la două pagini. Cele 24 se împart pe cele patru cerințe listate în enunț, iar fiecare cerință îți spune, prin verbul ei, exact câte elemente trebuie să conțină răspunsul.

Nu e o compunere. E un formular cu patru rubrici, scris în proză.

Ce e, de fapt, în enunț

Cerința arată mereu la fel: „Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre [temă], având în vedere:" — și apoi patru puncte, fiecare cu verbul lui. Verbele se repetă de la an la an: menționarea, prezentarea, precizarea, formularea unui punct de vedere.

Repartiția exactă a celor 24 de puncte pe cerințe diferă de la o variantă la alta. Structura tipică, verificată pe baremele oficiale, arată așa | Ce cere cerința | Cum se plătește | |---|---| | Două fapte menționate | 3 + 3 = 6 puncte | | Un fapt prezentat | 2 pentru menționare + 3 pentru prezentare = 5 puncte | | Un fapt precizat + două prevederi/aspecte ale lui | 2 + 3 + 3 = 8 puncte | | Un punct de vedere + un argument care îl susține | 1 + 4 = 5 puncte | | | 24 de puncte |

„Prezentarea" are o definiție proprie în barem: două informații despre faptul istoric, legate printr-o relație cauză-efect. Cu o singură informație, primești 1 punct în loc de 3. Detaliile pe itemi sunt în cum se punctează subiectele la istorie.

Cele 6 puncte de formă, luate mecanic

| Criteriu | Integral | Parțial | Cum îl iei | |---|---|---|---| | Limbaj istoric adecvat | 2 | 1 | Folosești termenii proprii: „domnitor", „tratat", „constituție", nu „șef" și „hârtie" | | Structurarea eseului | 1 | — | Un paragraf de introducere, cuprinsul pe cerințe, un paragraf de concluzie | | Succesiunea cronologică/logică | 2 | 1 | Tratezi faptele în ordinea anilor, nu în ordinea în care ți-au venit în minte | | Respectarea limitei de spațiu | 1 | — | Aproximativ două pagini. Nici o jumătate, nici cinci |

Șase puncte înseamnă 0,6 din notă, luate prin trei decizii mecanice pe care le poți lua înainte să știi ce temă îți cade.

Punctul de cronologie merită o notă separată. Cerințele din enunț sunt aproape întotdeauna ordonate cronologic. Dacă le tratezi în ordinea dată, ai respectat succesiunea fără să faci nimic în plus. Riscul apare când te întorci la un fapt anterior ca să adaugi ceva — atunci ordinea se rupe și pierzi 1 sau 2 puncte pe o digresiune care nu îți aducea oricum niciun punct de conținut.

Conectorii pe care baremul îi cere pe nume

La cerința cu argumentul, baremul nu se mulțumește cu o legătură logică. O cere formulată. Textul din barem sună așa: se punctează „utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)".

Practic: în paragraful de argument trebuie să apară un conector de cauzalitate și unul de concluzie. Un elev care știe perfect ce s-a întâmplat și scrie patru propoziții fără ele nu a livrat un argument în sensul baremului.

Aceeași logică la „prezentare": relația cauză-efect trebuie să se vadă. Formulările corecte și capcanele sunt în ghidul de cauză și efect.

Planul complet, aplicat pe o temă din programă

Element original Edvanti. Cerințele sunt scrise de noi, în tiparul oficial; conținutul e din programa în vigoare.

Enunț. Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern în secolele al XVIII-lea – al XX-lea, având în vedere

• menționarea a două proiecte politice din spațiul românesc în secolele al XVIII-lea – al XIX-lea;
• prezentarea unui fapt istoric prin care s-a realizat statul român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
• precizarea unei constituții adoptate în România în secolul al XIX-lea și menționarea a două prevederi ale acesteia;
• formularea unui punct de vedere referitor la rolul acțiunilor diplomatice în desăvârșirea statului român și susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Paragraful 1 — introducere (contribuie la punctul de structurare)

O frază care încadrează tema în timp și anunță ce urmează. „Constituirea statului român modern se desfășoară pe parcursul a peste un secol, de la primele programe politice de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până la recunoașterea internațională a unirii de la 1918." Atât. Nu e locul pentru fapte.

Paragraful 2 — cele două proiecte politice (6 puncte)

Supplex Libellus Valachorum, memoriul înaintat împăratului Leopold al II-lea în 1791 de elita românilor din Transilvania, prin care se cerea recunoașterea românilor ca națiune egală cu celelalte. Proclamația de la Islaz, programul revoluției de la 1848 din Țara Românească, care prevedea, între altele, autonomia administrativă și legislativă și egalitatea drepturilor politice.

Baremul cere aici doar menționarea. Trei puncte fiecare, pentru numirea proiectului cu un minim de context. Nu adăuga trei rânduri de descriere: nu se plătesc.

Paragraful 3 — faptul prezentat (5 puncte)

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 și al Țării Românești la 24 ianuarie 1859.

Prezentarea cere două informații și relația dintre ele: Convenția de la Paris din 1858 stabilea două domnii, două adunări și două guverne separate, dar nu interzicea explicit alegerea aceleiași persoane în ambele Principate; de aceea, alegerea lui Cuza în ambele scaune a realizat de fapt unirea, fără să încalce litera actului internațional.

Cele două informații sunt prevederea Convenției și dubla alegere. Legătura cauzală e marcată prin „dar nu interzicea" și „de aceea". Aici se iau cele 3 puncte de prezentare; menționarea faptului aduce celelalte 2.

Paragraful 4 — constituția și cele două prevederi (8 puncte)

Constituția din 1866, adoptată în iulie 1866 (2 puncte pentru precizare).

Prima prevedere: stabilea forma de guvernământ — monarhie constituțională ereditară — și denumirea statului, România. A doua prevedere: consacra separarea puterilor în stat, puterea legislativă fiind exercitată colectiv de domn și de Reprezentanța Națională, alcătuită din două camere (3 + 3 puncte).

Verbul e „menționarea", deci fiecare prevedere are nevoie de o propoziție, nu de un paragraf.

Paragraful 5 — punctul de vedere și argumentul (5 puncte)

Punctul de vedere (1 punct): „Acțiunile diplomatice au avut un rol decisiv în desăvârșirea statului român, întrucât deciziile luate la nivel internațional au confirmat juridic uniri realizate prin voința populației."

Argumentul (4 puncte): Un fapt istoric relevant este participarea României la Conferința de Pace de la Paris și semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920. Prin acest tratat, încheiat între Puterile Aliate și Ungaria, a fost recunoscută pe plan internațional unirea Transilvaniei cu România, hotărâtă de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918. Recunoașterea a fost necesară deoarece hotărârile adunărilor din 1918 nu aveau, prin ele însele, valoare în dreptul internațional. Așadar, rezultatul unirii a fost consolidat prin mijloace diplomatice.

Faptul e numit, cele două informații sunt data și obiectul tratatului plus hotărârea de la Alba Iulia, iar cei doi conectori sunt la locul lor.

Paragraful 6 — concluzie

Două propoziții care închid, fără fapte noi. „Statul român modern s-a construit prin suprapunerea a trei planuri: programele politice interne, actele constituționale și recunoașterea internațională."

Maparea completă

| Paragraf | Cerință | Ce se punctează | Puncte | |---|---|---|---| | 1 | — | Structurare (parțial) | din cele 6 | | 2 | Două proiecte politice | Menționare × 2 | 6 | | 3 | Fapt prezentat | Menționare + două informații cu relație cauză-efect | 2 + 3 | | 4 | Constituția și prevederile | Precizare + menționare × 2 | 2 + 3 + 3 | | 5 | Punct de vedere + argument | Formulare + fapt, două informații, doi conectori | 1 + 4 | | 6 | — | Structurare, limbaj, cronologie, spațiu | 6 | | | | Total | 30 |

Observă ordinea: 1791, 1848, 1859, 1866, 1918, 1920. Succesiunea cronologică nu a cerut niciun efort — a rezultat din tratarea cerințelor în ordinea din enunț.

Cele trei greșeli care costă cel mai mult

Scrii mult la cerințele care cer puțin. Un fapt „menționat" ia 3 puncte cu o propoziție și tot 3 puncte cu zece rânduri. Timpul pierdut acolo se scade din ultima cerință, care valorează 5.

Sari peste o cerință. Se întâmplă când eseul devine povestire și cerințele rămân în enunț. Bifează-le pe foaia de ciornă, una câte una.

Ieși din perioada cerută. Un fapt corect, dar din alt interval, valorează zero. Cerința spune „a doua jumătate a secolului al XIX-lea" — 1848 nu intră acolo, oricât de bine l-ai prezenta. Reperele pe perioade sunt în cronologia pentru BAC Istorie.

Pasul următor cu Edvanti

(recomandare Edvanti)

Planul de mai sus se citește în zece minute. Problema apare la a doua temă, când nu mai ai modelul în față și trebuie să decizi singur dacă ce ai scris e o „prezentare" sau doar o „menționare" — iar diferența dintre ele, pe aceeași informație, e de 3 puncte. Din interior nu se vede aproape niciodată.

Cursul de istorie Edvanti are cursuri live pe temele din programă, rezolvări la subiectele din anii trecuți, materiale schematizate, înregistrări și mentori 24/7, la care poți întreba între lecții. Dacă istoria e doar una dintre probleme, ședința de strategie e o discuție de aproximativ o oră după care pleci cu un plan scris.

Nu promitem note. Site-ul nostru spune asta în prima frază.

Întrebări frecvente

Cât de lung trebuie să fie eseul? Aproximativ două pagini, cât scrie în enunț. Un punct din cele 6 de formă se acordă pentru respectarea limitei. Nu se numără cuvintele, dar o jumătate de pagină și cinci pagini se văd amândouă.

Contează dacă folosesc alte cuvinte decât baremul? Nu. Baremele repetă formula „se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor". Contează prezența elementelor cerute: câte fapte, câte informații despre fiecare, cu ce conectori.

Pot să scriu cerințele în altă ordine? Poți, dar riști cele 2 puncte de succesiune cronologică. Enunțurile sunt construite cronologic, deci ordinea din enunț e și cea corectă temporal. Nu ai ce câștiga din rearanjare.

Câte eseuri trebuie să scriu ca antrenament? Trei, integral, de mână, cronometrate, pe teme diferite — nu treizeci citite. Un eseu scris și corectat cu baremul în mână învață mai mult decât zece modele parcurse cu ochii. Cum se așază asta peste restul materiei: planul pe șase luni.

Ce se schimbă la eseu în 2027? Nimic anunțat până la 31 august 2026.

Continuă cu

• Cum se punctează subiectele la BAC Istorie — baremul pe itemi, cu ce ia și ce nu ia punctul
• Cronologia pentru BAC Istorie — reperele pe cele patru domenii din programă
• Cauză și efect: formulări corecte și capcane
• Sursele istorice: cum găsești răspunsul în text
• BAC Istorie: structura probei și planul de pregătire
• Cum se citește un barem oficial

Autor: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 31 august 2026 Jurnalul modificărilor: 31.08.2026 — publicare inițială. Distribuția 24 + 6 și criteriile de formă sunt preluate din baremele oficiale ale sesiunii 2026 (proba E.c). Planul de eseu și cerințele sunt originale, construite pe programa în vigoare. Următoarea actualizare obligatorie: la publicarea modelului de subiect pentru 2027.