EvergreenDraftVerificat la 2026-08-31sursă oficială ↗

Subiectul II la BAC Română: toate tipurile de cerințe și cum se rezolvă

Subiectul al II-lea valorează 10 puncte: 6 pentru conținut și 4 pentru redactare. Cerința îți dă un text scurt pe care îl vezi prima dată și îți cere să prezinți o singură particularitate a lui, în minimum 50 de cuvinte. Structura punctajului este aceeași indiferent ce anume ți se cere: 2 puncte pentru identificare, 4 pentru prezentarea ilustrată cu exemple din text, 4 pentru cum scrii. Asta înseamnă că ai de învățat o formulă, nu o materie.

Cuprins

Cele 10 puncte, desfăcute

Baremele oficiale au aceeași schemă la Subiectul al II-lea de mai mulți ani. Iat-o, cu formulările din documente | Componentă | Punctaj | Ce scrie în barem | |---|---|---| | Identificarea | 2 puncte | „precizarea tipului de…", „numirea…", „precizarea rolului…" | | Prezentarea | 4 puncte | „prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat" | | Prezentare parțială | 2 puncte | „prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat" | | Prezentare minimală | 1 punct | „simpla indicare a unor particularități…, fără raportare la fragmentul dat" | | Redactare | 4 puncte | limba literară 1 p., logica înlănțuirii ideilor 1 p., ortografia 1 p., punctuația 1 p. |

Cele patru puncte de redactare au o condiție scrisă negru pe alb: răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus. Sub 50 de cuvinte, pierzi toate cele patru, chiar dacă ai nimerit perfect răspunsul. E cel mai stupid mod de a pierde 4 puncte din 10 și se întâmplă în fiecare sesiune.

Observă și scara de la prezentare. Nu e o scară de „cât de deștept ești". E o scară de cât de mult din text ai adus în răspuns

  • ai exemple din fragment, comentate → 4 puncte;
  • te raportezi la fragment vag, fără exemple clare → 2 puncte;
  • recii teorie generală despre perspectivă narativă sau despre didascalii, fără să atingi textul → 1 punct.

Ultima variantă e cea mai frecventă lucrare slabă. Elevul știe definiția pe de rost, o scrie corect, și ia 1 punct din 4. Nu pentru că a greșit, ci pentru că a răspuns la altă întrebare.

Și o regulă din capul fiecărui barem: nu se acordă fracțiuni de punct și nici punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit. Ori 4, ori 2, ori 1.

Tipurile de cerință care apar

(element original Edvanti — tabelul e construit prin citirea baremelor oficiale, nu preluat din culegeri)

Textul-suport poate fi epic, dramatic sau liric, iar cerința se schimbă în funcție de asta. Tabelul de mai jos adună tipurile care apar constant, cu punctajul exact din barem.

| Tipul de text | Cerința sună așa | Cele 2 puncte se dau pentru | Articolul detaliat | |---|---|---|---| | Epic | „Prezintă perspectiva narativă din fragmentul dat." | precizarea tipului: obiectiv sau subiectiv | perspectiva narativă | | Epic sau dramatic | „Prezintă două modalități de caracterizare a personajului." | numirea celor două modalități: 1 p. + 1 p. | caracterizarea personajului | | Dramatic | „Prezintă rolul notațiilor autorului în textul dat." | precizarea rolului: transpunere scenică, decor, caracterizare | rolul didascaliilor | | Dramatic | cerințe pe replică, monolog, conflict, indicații de decor | precizarea elementului cerut | textul dramatic | | Liric | „Comentează textul dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice." | numirea ideii poetice | ideea poetică | | Liric | cerințe pe figuri de stil și imagini artistice | numirea figurii sau a imaginii | figuri de stil |

Ce se vede din tabel: cerințele diferă, mecanismul nu. Numești ceva, apoi arăți în text unde se vede și ce face acolo. Dacă ai exersat structura pe trei tipuri, al patrulea nu te mai poate surprinde.

Formula în patru mișcări

(element original Edvanti)

Nu e un șablon de completat cu numele operei. E ordinea operațiunilor pe care le notează corectorul, în ordinea în care le caută.

Mișcarea 1 — numești, într-un enunț complet. „În fragmentul dat, perspectiva narativă este de tip subiectiv." Aici sunt cele 2 puncte. Se iau sau nu se iau; nu există jumătăți. Nu începe cu o introducere generală despre literatură. Corectorul caută cuvântul-cheie în primul rând.

Mișcarea 2 — arăți marca formală. Ce anume din text îți dă dreptul să spui asta. Verbul la persoana I. Un cuvânt din didascalie. O metaforă. Aici începi să ieși din zona „1 punct".

Mișcarea 3 — dai exemplul și îl comentezi. Un citat scurt sau o secvență reformulată, urmată de un verb de interpretare: arată că, sugerează, pregătește, face vizibil. Citatul singur nu valorează nimic. Citatul plus „ceea ce arată că…" e diferența dintre 2 și 4 puncte.

Mișcarea 4 — spui ce efect are asupra cititorului. O propoziție. „Astfel, cititorul află despre celelalte personaje doar cât află naratorul însuși." Aici se câștigă cuvântul „nuanțată" din barem.

Patru mișcări, 70–90 de cuvinte, cinci-șase minute. Peste 110 cuvinte nu mai câștigi nimic și începi să furi timp de la eseu.

Un model rezolvat integral

(text-suport original, scris de redacția Edvanti pentru acest articol — nu provine dintr-o variantă oficială)

Vasilica intră în bucătărie fără să bată la ușă, cum intra de treizeci de ani, și se așeză pe scaunul de lângă sobă. Îi spuse mamei că a venit doar pentru o clipă. Rămase două ore. Eu spălam vasele și îmi dădeam seama, după felul în care mama întorcea ceașca în mână, că se gândea la altceva. Nu am întrebat la ce. La noi în casă nu se întrebau lucrurile astea.

Cerința: Prezintă perspectiva narativă din fragmentul dat, în minimum 50 de cuvinte.

Răspunsul model:

În fragmentul dat, perspectiva narativă este de tip subiectiv. Naratorul relatează la persoana I și este, în același timp, personaj în scena descrisă: „Eu spălam vasele". Din această poziție, el are acces direct la propriile observații, dar nu și la gândurile celorlalți, motiv pentru care despre mamă poate spune doar ce deduce din gesturi, „după felul în care mama întorcea ceașca în mână". Ultima propoziție, „nu se întrebau lucrurile astea", confirmă limitarea: naratorul nu știe mai mult decât i s-a permis să afle. Astfel, cititorul primește o imagine parțială și subiectivă a familiei.

Cum se mapează pe barem:

| Ce am scris | Ce ia din barem | |---|---| | „perspectiva narativă este de tip subiectiv" | precizarea tipului — 2 puncte | | persoana I + citat („Eu spălam vasele") | intrarea în zona de ilustrare cu exemple | | al doilea citat, comentat cu „poate spune doar ce deduce" | prezentare adecvată și nuanțată — 4 puncte | | enunțuri complete, fără greșeli, 92 de cuvinte | redactare — 4 puncte | | Total | 10 din 10 |

Uită-te ce nu conține răspunsul: nicio definiție învățată, niciun nume de teoretician, nicio referire la „literatura română". Doar textul din față și trei operațiuni pe el.

Cerințele cu două elemente au alt punctaj

Aici e o capcană pe care aproape nimeni nu o vede la timp. Când cerința îți cere două lucruri — două modalități de caracterizare, două imagini artistice —, baremul nu mai împarte 2 + 4. Împarte fiecare jumătate în două.

La varianta cu modalitățile de caracterizare, baremul oficial de la sesiunea 2023 arată așa: câte 1 punct pentru precizarea fiecărei modalități, deci 1 + 1 = 2 puncte; și câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia, ilustrată cu exemple din fragmentul dat, deci 2 + 2 = 4 puncte. Încercarea de prezentare sau simpla indicare a unor trăsături ia 1 + 1 = 2 puncte.

Consecința practică: dacă tratezi bine un element și pe al doilea îl uiți, pierzi automat 3 puncte din 6. Nu te salvează cu nimic faptul că primul e strălucit. Punctajul e închis în cutii separate.

Regula de lucru: numeri câte substantive la plural apar în cerință și scrii tot atâtea blocuri de răspuns. Două modalități, două blocuri. Două imagini, două blocuri. Dacă vezi „două" în cerință și în răspunsul tău nu se văd două paragrafe, ai pierdut deja puncte.

De ce pierd elevii puncte aici

Răspunsul sub 50 de cuvinte. Patru puncte din zece, pierdute pentru economie de timp. Cincizeci de cuvinte înseamnă patru propoziții obișnuite. Numără-le o singură dată, la final.

Teoria fără text. „Perspectiva narativă reprezintă unghiul din care sunt relatate faptele." E corect și ia 1 punct din 4, pentru că baremul cere ilustrare cu exemple din fragmentul dat. Definiția o poți scrie, dar nu ea e răspunsul.

Citatul lăsat singur. Pui ghilimelele, mergi mai departe. Corectorul citește un citat, nu o interpretare. După fiecare citat pui un verb: arată, sugerează, confirmă, pregătește.

Confuzia dintre Subiectul al II-lea și Subiectul al III-lea. Sunt elevi care, văzând cuvântul „caracterizare", încep să scrie eseul de la Subiectul al III-lea pe un text pe care îl văd prima dată. Sunt două cerințe complet diferite, cu bareme diferite. Diferența e explicată punctual în articolul despre caracterizarea personajului la Subiectul al II-lea.

Timpul. Subiectul al II-lea merită 12–15 minute din cele 180. Elevii care îl lasă la final îl scriu în patru minute, sub 50 de cuvinte, și pierd exact punctele care erau cel mai ușor de luat.

Cinci zile de antrenament

Nu ai nevoie de mai mult, dacă lucrezi pe cerințe, nu pe teorie.

Ziua 1 — text epic. Scrii trei răspunsuri pe perspectivă narativă, pe trei fragmente diferite. Cronometrezi 12 minute fiecare. Ziua 2 — text dramatic. Trei răspunsuri pe rolul notațiilor autorului. Ziua 3 — text liric. Trei răspunsuri pe relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice. Ziua 4 — cerințele cu două elemente. Două răspunsuri pe modalități de caracterizare, unul pe două imagini artistice. Verifici că ai scris două blocuri distincte. Ziua 5 — autocorectare. Iei cele unsprezece răspunsuri și le corectezi tu, cu baremul în față, folosind checklistul de autocorectare.

Textele de exersat le iei din modelele oficiale, iar cum se citește un barem fără să-l interpretezi greșit e explicat în ghidul de citire a baremului.

Pasul următor cu Edvanti

(recomandare Edvanti)

Formula de mai sus rezolvă mecanica. Ce rămâne nerezolvat e ordinea: dacă ai patru luni și trei probe scrise, cât din timpul de română pui în Subiectul al II-lea, cât în textul argumentativ și cât în eseuri.

Asta se stabilește într-o ședință de strategie Edvanti — aproximativ o oră cu un reprezentant, care se uită la unde ești acum, la timpul rămas și la toate probele deodată, și pleci cu un plan scris.

De spus limpede: Edvanti are cursuri publice pe matematică, istorie, biologie și logică. Pentru română, ce oferim acum este planificarea, nu un curs. Nu promitem note.

Întrebări frecvente

Câte puncte are Subiectul al II-lea la BAC Română? Zece puncte: 6 pentru conținut și 4 pentru redactare. Reprezintă 10% din punctajul total al lucrării și aproximativ 11% din cele 90 de puncte pe care le câștigi efectiv, dat fiind că 10 puncte se acordă din oficiu.

Câte cuvinte trebuie să aibă răspunsul? Minimum 50. E condiția scrisă în barem pentru acordarea celor 4 puncte de redactare. Zona practică e 70–90 de cuvinte: sigur peste prag, fără să pierzi timp.

Ce se cere cel mai des la Subiectul al II-lea? Nu există o statistică oficială. În baremele publicate între 2023 și 2026 apar constant: perspectiva narativă, rolul notațiilor autorului la textul dramatic, modalitățile de caracterizare a personajului și relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice la textul liric.

Pot să scriu o schemă în loc de text continuu? Nu. Baremul punctează logica înlănțuirii ideilor și utilizarea limbii literare, ceea ce presupune enunțuri legate. O listă cu liniuțe pierde puncte de redactare chiar dacă ideile sunt corecte.

E nevoie să citesc operele pentru Subiectul al II-lea? Nu. Textul-suport e la prima vedere și tot ce ai nevoie e în el. Lecturile îți trebuie pentru eseul de la Subiectul al III-lea.

Cât timp îi aloc în sală? Douăsprezece până la cincisprezece minute din cele 180. Mai puțin înseamnă, aproape sigur, un răspuns sub 50 de cuvinte.

Continuă cu

Autor: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 31 august 2026 Jurnalul modificărilor: 31.08.2026 — publicare inițială. Punctajele au fost verificate pe baremele oficiale: modelul BAC 2026 (ambele variante de profil), simularea din decembrie 2025 (profil real), sesiunea 2023 varianta 5 (profil real) și simularea din ianuarie 2024 (profil umanist). Următoarea actualizare obligatorie: la publicarea modelului de subiect pentru 2027.

Autor: Echipa Edvanti · Reviewer: Echipa Edvanti · Ultima verificare: 2026-08-31